În această perioadă a anului românii trăiesc nostalgia zilelor Revoluției din 1989. Acum 29 de ani zeci de mii de bucureşteni asediază Comitetul Central al Partidului Comunist Român, pe care îl ocupă, în timp ce soţii Ceauşescu fug cu un elicopter. Ziua de 25 decembrie marchează moartea dictatorului, dar și sfârșitul epocii comuniste.
Nicolae Ceaușescu a făcut patru clase la școala din satul natal, Scornicești, în care învățătorul preda într-o sală cursuri simultane pentru elevii mai multor clase. Micul Ceaușescu nu a avut cărți și adesea mergea la școală desculț. Nu avea prieteni, era nervos și imprevizibil. La vârsta de 11 ani, după absolvirea școlii primare, Ceaușescu a plecat la București, unde s-a angajat ca ucenic de cizmar.
Despre fostul dictator s-a tot scris de-a lungul timpului că nu era o persoană extrem de inteligentă sau de educată. Deseori am auzit atribute ca “cizmar” sau “analfabet” care i s-au atribuit. Cu toate acestea, colonelul în rezevă Adrian Eugen Cristea dezvăluie în cartea sa, ”A fi sau a avea”, că fostul dictator avea studii făcute la Moscova și la București.
Salariul oficial al lui Ceaușescu era de 18.000 lei (aproximativ 1.200 dolari la cursul oficial de schimb din 1989, având o medie de 14,92 lei, echivalent al salariului mediu din SUA în acea perioadă). Au existat zvonuri că deținea conturi secrete în străinătate, dar urma acestora nu a putut fi descoperită. Există în schimb dovezi că luxul în care trăia Ceaușescu era finanțat din bani publici.
”Necesită, totuși, câteva cuvinte și despre pregătirea intelectuală pe care o avea Nicolae Ceaușescu. Absolvise Academia Frunze din Moscova și apoi o facultate în cadrul Academiei de Științe Economice (ASE) din București. Și-a luat un doctorat în Științe Economice”, dezvăluie Adrian Eugen Cristea în cartea sa, potrivit evz.ro.
Autorul dezminte, în cartea sa, informaţiile potrivit cărora Ceauşescu era evidenţiat prin incultură şi iubitor de kitsch. Astfel, colonelul în rezervă descrie un episod petrecut într-un muzeu din Australia, când Nicolae Ceaușesecu a admirat trei tablouri ce reprezentau un pătrat roșu pe un fond alb, dar cu mărimi diferite.
”Din câte am sesizat, încercarea unora de a-l compromite pe Nicolae Ceaușescu, evidențiindu-i incultura tocmai prin a-l defini ca iubitor de chiciuri, nu este justificata. Fondul de răutate este evident. Se impune o clarificare (…) A stat destul de mult și le-a privit. Probabil ca să înțeleagă, cel puțin parțial, ce a gândit artistul care le-a conceput. Nu a cerut explicații, pentru că și-o fi dat seama că aceastea puteau să fie simple păreri ale ghidului”, a mai povestit Cristea.
Potrivit unui sondaj CURS realizat în 2009, 31% dintre cei chestionați sunt de părere că în manualul de istorie Nicolae Ceaușescu ar trebui prezentat ca un om care a făcut României mai mult bine, 13% că a făcut mai mult rău, iar 52% ca un om care a făcut bine și rău în mod egal. Cei mai mulți care consideră că Ceaușescu a făcut mai mult bine sunt persoane de peste 56 de ani.