Proiectul legislativ redactat de Ministerul Justiției are în vedere transpunerea unei directive europene, ce trebuia aplicată încă din 26 iunie 2017. În expunerea de motive a acestui act se precizează că este imperios necesară adoptarea legii, urmând ca aceasta să fie însoţită, în scurt timp, de o hotărâre de Guvern în care vor fi detaliate aspectele procedurale.

Astăzi, societăţile pe acţiuni pot emite fie acţiuni nominative, fie acţiuni la purtător. În cazul acţiunilor nominative numele proprietarului este înscris în documentul care atestă existenţa și felul  acţiunii, în timp ce în cazul acţiunilor la purtător numele proprietarului nu este menţionat, acesta fiind prezumat a fi cel care posedă acţiunea.

La finalul anului trecut, în România funcționau 483 de societăți emitente de acțiuni la purtător, echivalentul a 5,26% din numărul total de societăți pe acțiuni. Mai mult, 106 dintre aceste firme sunt în faliment, dizolvare sau lichidare voluntară ori în întrerupere temporară a activității.

„Instituţia acţiunii la purtător ridică, tot mai accentuat, problema lipsei transparenţei acţionariatului, iar cunoașterea în orice moment a acţionarilor este esenţială în implementarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor, a luptei împotriva terorismului și finanţării acestuia, a prevenirii și combaterii evaziunii fiscale“, se precizează în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Guvernul intenționează să înființeze un registru al beneficiarilor reali de firme, odată cu apariția acestei legi. Decizia de înfiinţare a acestor registre a fost luată la nivel european ca răspuns la atacurile ”Panama Papers” și la atacurile teroriste survenite în capitalele statelor membre. Conform proiectului de act normativ, beneficiarii reali (persoanele fizice ce controlează firme) sunt înregistraţi în Registrul Comerţului sau Registrul asociaţiilor și fundaţiilor ce pot fi utilizate de autorităţile statului, dar și de entităţile obligate atunci când aplică măsuri de identificare a clientelei. La nivel european este preconizat ca, la nivelul anului 2019, aceste registre naţionale să fie interconectate, permiţând astfel o transparenţă îmbunătăţită a circuitelor financiare, atât naţional, dar și transnaţional.

 

Una dintre țintele acestei legi sunt chiar politicienii. Astfel, s-a realizat extinderea acestei noţiuni și către membri ai parlamentului sau alte organe legislative similare din alte state, membri ai organelor de conducere ale partidelor politice, dar și directori, directori adjuncţi și membri ai consiliului de administraţie sau membri cu funcţii echivalente în cadrul unei organizaţii internaţionale. De asemenea, a fost modificat și regimul aplicabil clienţilor ce fac parte din categoria persoanelor expuse politic, în sensul solicitării de a aplica măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei și de a acorda o atenţie sporită relaţiilor de afaceri cu astfel de persoane ce ocupă funcţiile publice importante la nivel naţional (spre deosebire de vechea reglementare ce solicita aplicarea acestui tip de măsuri doar pentru persoanele expuse politic nerezidente).

Proiectul prevede în mod expres obligaţia declarării beneficiarului real și în cazul asociaţiilor sau fundaţiilor la momentul formulării cererii de înscriere a acesteia în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie urmează să-şi aibă sediul.

Un element de noutate îl reprezintă diminuarea pragului de raportare a tranzacțiilor a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro şi a transferurilor externe, precum şi lămurirea unor aspecte legate de tranzacțiile efectuate prin intermediul instituțiilor de credit, respectiv în situaţia în care tranzacţiile sunt efectuate prin intermediul unei instituţii de credit, în scopul evitării dublei raportări, obligaţia de raportare revine instituţiei de credit.