Românii au început să folosească tot mai des pentru încălzire paiele rămase pe câmp după recoltare sau rumeguşul. Acestea sunt ieftine, prietenoase cu mediul şi, contrar aşteptărilor, produc mai multă căldură decât buştenii. Cu ajutorul tehnologiilor moderne, resturile de lemn sau de paie sunt presate, apoi introduse automat în centrală. Aşa că cei care stau la casă nu mai trebuie să “păzească” focul peste noapte.
De exemplu, în comuna Lunca Ilvei din Bistriţa-Năsăud, dispensarul, grădiniţa şi şcoala gimnazială sunt încălzite cu rumeguş şi resturi de lemn de aproape 20 de ani. Maşinăria care face a fost adusă din Austria şi a costat o avere, dar investiţia a fost o investiţie foarte bună, spune primarul comunei, mai ales că aprovizionarea se face de la câţiva metri, notează stirileprotv.ro.
“Suntem la limita de proprietate cu fabrica din localitate, această poartă se rabatează de unde intră un încărcător frontal şi face alimentarea o dată pe săptămână. Pot să spun că a adus mari economii, suntem undeva la 40% din ceea ce ar fi însemnat pe lemne”, declară Flaviu Lupşan, primarul din Lunca Ilvei.
Peleţii din rumeguş au înlocuit lemnele şi în unele case. Un bărbat din Maramureş încălzeşte casa de 200 de metri pătraţi, în care locuieşte împreună cu familia sa, cu resturi de lemne. Centrala a fost cumpărată acum un deceniu, cu aproximativ 10.000 de lei, iar combustibilul pentru iarnă costă 3.600 de lei.
“Lemnele trebuiesc uscate şi adăpostite, trebuie făcut foc la lemne, pe când cea pe peleţi funcţionează complet automatizat. Scot într-o săptămână o jumate găleată de cenuşă, iar la lemne într-o zi. Este combustibilul viitorului”, declară bărbatul.
O fabrică din Țaga, judeţul Cluj, produce aproape o jumătate de tonă de brichete şi peleţi pe oră. Dacă sunt din fag, o tonă costă aproximativ 800 de lei, iar dacă sunt din paie, costă cel mult 650 de lei. Acest tip ce combustibil modern are o putere calorică mai mare decât cea a lemnului, produce mai puţin fum şi mai puţină cenuşă.
