Nu mai cresc pensiile în 2025?
Luni, pe 31 martie, economistul Adrian Negrescu a declarat că veniturile românilor nu vor crește în acest an și, cel mai probabil, nici în 2025. Motivul principal îl reprezintă cheltuielile excesive ale statului, care depășesc posibilitățile financiare ale țării, ceea ce ar putea duce România la un deficit bugetar de 10%, comparabil cu cel „al unei țări aflate în război”.
Negrescu a subliniat că, în absența unor reforme fiscale bine gândite și a unei reduceri semnificative a cheltuielilor publice, Guvernul va fi nevoit să majoreze impozitele. Potrivit acestuia, spre finalul anului, Executivul ar putea anunța taxe „de trei sau patru ori mai mari” pentru locuințe, de exemplu.
Adrian Negrescu consideră că în 2025 nu există nicio șansă ca pensiile românilor să crească, iar perspectivele pentru 2026 sunt, de asemenea, nesigure. Principala cauză este cheltuirea excesivă a banilor publici de către Guvern.
În contextul în care, doar în primele două luni ale anului 2025, deficitul bugetar a atins deja 1,58% din PIB, România riscă să încheie anul cu un deficit ce depășește 10%, în pofida asigurărilor oferite de ministrul Finanțelor.
„De crescut veniturile oamenilor în niciun caz, nu cred că vor crește pensiile nici în acest an și atenție, nici anul viitor, la cum arată deficitul bugetar. Știți de ce? Pentru că din păcate statul în loc să cheltuiască mai puțin, crește cheltuielile publice inclusiv cu salariile bugetarilor, cheltuim mai mult decât ne permitem.
Deficitul ăsta bugetar de 1,58% după primele două luni dacă îl ducem la nivelul întregului an ar putea ajunge la peste 10%, un deficit demn de o țară aflată în război în condițiile în care noi ne-am asumat un deficit de 7% în fața Comisiei Europene.
Cheltuim mai mult decât ne permite, reformele sunt doar pe hârtie, iar declarațiile domnului Tanczos Barna trebuie privite din perspectiva optimistului de serviciu și nimic altceva. din a doua parte a anului dacă mergem cu același ritm al cheltuielilor să vedem o creștere a TVA-ului”, a declarat el într-o intervenție la Antena 3 CNN.
România, nevoită să se împrumute la Fondul Monetar Internațional?
Adrian Negrescu și-a exprimat speranța că, în lunile următoare, statul va reduce cheltuielile publice, avertizând că, în caz contrar, va fi necesară creșterea taxelor și apelarea la FMI pentru împrumuturi de zeci de milioane de euro, necesare plății pensiilor. El a subliniat că economia României se află într-o situație critică, comparând-o cu o scufundare, în care fiecare încearcă să se salveze pe cont propriu.
În plus, a atras atenția asupra creșterii evaziunii fiscale, explicând că firmele, sufocate de taxe, caută soluții pentru a plăti cât mai puțin statului.
„Sper ca în următoarele luni să vedem cum statul strânge cureaua în așa fel încât să reducem cheltuielile publice, altfel vom ajunge să creștem taxele și la mâna FMI ca să ne ofere 40-50 de milioane de euro ca să avem cu ce plăti pensiile. Spre asta ne îndreptăm, spre fundul oceanului.
Ne-am am scufundat din punct de vedere economic și fiecare încearcă să se salveze pe cont propriu. Din păcate, în loc să scadă evaziunea fiscală în România crește pentru că firmele sunt sufocate de taxe și caută tot felul de soluții să plătească cât mai puțini bani statului”, a spus acesta.
Adrian Negrescu, sceptic cu privire la reforma fiscală anunțată de Guvern
Deși ministrul Finanțelor a prezentat un plan de reformă fiscală pe o perioadă de șapte ani, Adrian Negrescu privește inițiativa cu scepticism. Economistul consideră că, în realitate, Guvernul va recurge la majorări semnificative de taxe, în loc să implementeze măsuri de restructurare economică sustenabilă.
„În România, din păcate, reformă fiscală înseamnă creșteri de taxe în niciun caz reduceri de taxe, în mod special taxa pe muncă. Avem cele mai mari taxe pe salariul minim pe economie din UE. Vor crește de la 1 ianuarie taxele pe apartamente, pe case, pe mașini. Cum vor face acest lucru?
În decembrie vor da o ordonanță prin care vor crește din pix de trei sau patru ori impozitele pe locuințe. De ce? Pentru că nu sunt capabili să facă reforme. Și asta se vede din radiografia financiară pe primele două luni”, a afirmat economistul.
