O casă independentă energetic nu mai este demult, în România, o secvenţă din Star Trek. Din ce în ce mai multe gospodării îşi iau curentul electric şi căldura de la câteva panouri solare sau de la propria centrală eoliană.
Dacă facturile la energie vi se par prea mari sau dacă meseriaşii de la Electrica sau Distrigaz se mişcă greu să remedieze defecţiunile din instalaţiile gospodăriei, există o soluţie: câştigarea independenţei energetice! Pentru a ajunge la acest statut privilegiat, există instalaţiile eoliene şi solare. Decizia de a instala astfel de sisteme depinde, însă, de zona în care se află gospodăria. În condiţii prielnice, merită banii o asemenea investiţie? „Vântul şi soarele nu trimit facturi niciodată.
Dacă ţin cont de preţurile actuale la gaze şi energie electrică, amortizarea cheltuielilor, în funcţie de tipul de echipamentul centralelor eoliene, se face în aproximativ cinci ani. Pentru panourile solare, amortizarea se face în doi ani“, prezintă Corneliu Ţopană, administratorul firmei Iucotop din Focşani, câteva dintre avantajele instalaţiilor de energie alternitivă. Costurile diferă în funcţie de necesităţile fiecărei gospodării. Totuşi, preţul unei instalaţii complete de panouri solare pentru o familie de trei persoane nu depăşeşte 1.500 de euro, iar cel al unei centrale eoline cu o capacitate de până la 10 KW este de cel mult 15.000 euro. Centralele eoliene sunt folosite pentru a produce energie electrică, iar panourile solare, de obicei, asigură încălzirea apei menajere şi a locuinţei, dar pot genera şi electricitate.
Specialiştii susţin că folosirea celor două tehnologii concomitent, precum şi interconectarea lor, asigură, indiferent de sezon, independenţa energetică totală a unei gospodării. Claudiu Alba locuieşte în apropierea satului Piatra din judeţul Constanţa.
El şi-a montat mai întâi o instalaţie de panouri solare, iar apoi a achiziţionat şi o centrală eoliană, realizând astfel un sistem hibrid. Pentru toate acestea a plătit mai puţin de 5.000 de euro. Alba spune că fost obligat să recurgă la această variantă: „Locuiesc la opt kilometri depărtare de cel mai apropiat sat şi nu am avut posibilitatea să mă racordez la reţeaua electrică. Aşa că a fost o necesitate. Acum însă, o recomand tuturor, indiferent dacă au sau nu curent electric.“ De avantajele noilor tehnologii a aflat şi Maica Stareţă Cipriana Negoescu de la Mănăstirea Sfânta Elena de la Mare din Costineşti. Lăcaşul este luminat cu ajutorul unei centrale eoliene şi al patru panouri solare. „Sunt foarte mulţumită. Vă daţi seama că stăteam numai la lumânare, dar mai sunt situaţii când îţi trebuie şi curent. Am început cu centrala eoliană, iar de o săptămână ne-am luat şi nişte panouri solare, pentru că vine vara, iar vântul nu prea bate“, ni s-a confesat Maica Stareţă.
„Condiţiile de mediu au o importanţă deosebită în cazul instalaţiilor eoliene, necesitând un studiu pentru zona în care trebuie amplasate. Pentru panourile solare este mai simplu, acestea amplasându-se unde expunerea soarelui este mai intensă şi de durată“, explică Claudiu Ţopană. Totuşi, centralele eoliene şi panourile solare nu sunt singurele tehnologii care îi „ameninţă“ pe controversaţii furnizori de energie din România. Pompele de căldură şi, pentru cei care au în apropiere o apă curgătoare, microhidrocentralele pot reprezenta, de asemenea, o variantă viabilă. În funcţie de capacitate, pompele de căldură pot costa între 2.000 şi 10.000 de euro, iar preţul microhidrocentralelor începe de la 1.000 de euro.
Numeroase state din Uniunea Europeană încurajează atât cetăţenii, cât şi companiile să investească în aceste tehnologii. „Energia produsă din surse regenerabile nu este poluantă şi este inepuizabilă, iar costurile sunt mult mai reduse, în condiţiile în care preţul produselor petroliere creşte“, argumentează Marius Adrian Preda, directorul general al companiei Energo Eolian Romproiect.
În România, firmele pot primi subvenţii de până la 60% din costul proiectelor din domeniu, în timp ce oamenii de rând rămân doar cu satisfacţia că investiţia se amortizează rapid, iar la cozile de la ghişee şi scumpirile repetate nu mai au cum să-i afecteze. Atâta timp cât va fi soare pe cer şi va bate vântul…
Câteva soluţii pentru independenţa energetică
Centralele eoliene sunt folosite pentru producerea energiei electrice. În funcţie de capacitate (1-10 KW), preţul unei instalaţii „casnice“ variază între 1.000 şi 15.000 de euro.
Pompele de căldură folosesc aerul, apa sau solul pentru încălzirea locuinţei sau a apei menajere. Preţurile variază între 2.000 şi 10.000 de euro
Panourile solare pot produce atât energie electrică, cât mai ales termică. În funcţie de mărime şi destinaţie, costul unui asemenea sistem este cuprins între 600 şi 5.000 de euro.
Microhidrocentralele captează energia cinetică a apei şi generează electricitate. Preţul unei instalaţii începe de la 1.000 de euro.
