Premierul Ludovic Orban, care a avut luni o intervenţie în sistem de videoconferinţă în cadrul dezbaterii „Smart cities days”, a declarat că îşi doreşte eliminarea hârtiilor din procedurile de adoptare a actelor normative.
În timpul dezbaterii online, Marius Bostan, fost ministru al Comunicaţiilor, a remarcat că premierul are „o masă complet tehnologizată”. „La Guvern se foloseşte tehnologia şi asta e important”, a spus Bostan, care îndeplinea şi rolul de moderator al dezbaterii.
„Ceea ce vedeţi aici este viitoarea sală de şedinţă a Guvernului. Aştept numai să digitalizăm tot circuitul hârtiilor, astfel încât la şedinţa de Guvern să nu mai avem hârtii pe masă, ci să avem doar actele normative – fiecare pe tabletă sau online – astfel încât să desfiinţăm complet hârtiile în procedurile de adoptare a actelor normative guvernamentale”, a replicat premierul.
„Aplicaţiile pe care le avem pe marile sisteme (…) sunt foarte obosite, îmbătrânite, nu funcţionează, nu sunt interoperabile”
Orban a subliniat că Guvernul se străduieşte să recupereze „timpul pierdut” în ceea ce priveşte digitalizarea.
„Din păcate, aplicaţiile pe care le avem pe marile sisteme: sistemul de sănătate, sistemul de pensii, muncă şi protecţie socială, marile aplicaţii pe care le avem pe ordine publică, pe finanţe – de fapt mai mult nu avem decât să avem aplicaţii – sunt foarte obosite, îmbătrânite, nu funcţionează, nu sunt interoperabile, nu pot fi accesate, de exemplu, de reprezentanţii administraţiilor locale. Şi este clar că şi administraţia centrală are nevoie de o schimbare rapidă în această direcţie, în sensul digitalizării şi introducerii de soluţii inteligente, de sisteme de administrare care să determine cu adevărat un acces uşor la orice drept, la orice facilitate, la orice serviciu care e furnizat de administraţia centrală”, a spus el.
Premierul a apreciat că următorii ani vor fi ani cruciali în vederea digitalizării.
„Dacă ne vom digitaliza, ne vom dezvolta. Dacă nu ne vom digitaliza sau ne vom digitaliza mai încet decât ne cere ritmul actual, vom crea obstacole şi chiar un handicap în dezvoltare. În ceea ce ne priveşte pe mine şi pe colegii mei, credem în soluţii inteligente, şi la nivelul administraţiilor locale, şi la nivelul administraţiei centrale”, a menţionat şeful Guvernului.
Peste 6 miliarde de euro din fonduri europene pentru cercetare, dezvoltare şi inovare
Orban a subliniat că România ar urma să aibă o alocare de peste 6 miliarde de euro în exerciţiul financiar multianual 2021-2027 pentru cercetare, dezvoltare, inovare, scrie Agerpres.
„Aşa cum este construit în proiect – nu e adoptat proiectul – exerciţiul financiar multianual 2021-2027, pe concentrarea tematică pe prioritatea 1, şi anume Europa inteligentă – adică pentru cercetare, dezvoltare, inovare – care cuprinde şi partea de soluţii inteligente în administraţia locală – vom avea o alocare de peste 6 miliarde de euro. Asta neluând în calcul posibile resurse pe care le vom putea accesa în cadrul planului de recuperare şi rezilienţă, cunoscut sub numele de Recovery Fund.
Atenţie, despre Recovery Fund: viteza de transmitere, de pregătire şi de trimitere a proiectelor trebuie să fie foarte mare, pentru că nu vor putea fi depuse proiecte decât în 2021 şi în 2022. Este evident că toate administraţiile, în urma alegerilor locale, cu sprijinul nostru, trebuie să facă o inventariere a proiectelor. Poate acesta e şi motivul pentru care noi am realizat un precedent. Şi anume, am alocat bani din POAT şi POIM din exerciţiul actual pentru pregătirea proiectelor pe următorul exerciţiu financiar multianual şi, eventual, pentru accesarea fondurilor din Recovery Fund”, a mai spus Ludovic Orban.
