“Vand terenuri situate in Statiunea Pomicola Cluj; carte funciara, titlul urmeaza a fi primit cu Legea nr. 247/2005” – suna un anunt dintr-o publicatie locala. Iata si un altul: “Vand 5.800 mp., livada cu 80 de meri. Posed C.F. Pret: 3 euro/mp”. Situatia livezilor din jurul Clujului a fost campul unei batalii ce s-a purtat intre partide politice, autoritati locale si fostii proprietari ai terenurilor care asteptau retrocedarea. La ora actuala, au fos
“Vand terenuri situate in Statiunea Pomicola Cluj; carte funciara, titlul urmeaza a fi primit cu Legea nr. 247/2005” – suna un anunt dintr-o publicatie locala. Iata si un altul: “Vand 5.800 mp., livada cu 80 de meri. Posed C.F. Pret: 3 euro/mp”. Situatia livezilor din jurul Clujului a fost campul unei batalii ce s-a purtat intre partide politice, autoritati locale si fostii proprietari ai terenurilor care asteptau retrocedarea.
La ora actuala, au fost retrocedate 109 hectare din cele 1.037 care s-au aflat in administrarea Statiunii Pomicole respective. Prima grija a celor care au primit terenurile a fost sa le instraineze, interesele de achizitie fiind uriase, atata vreme cat acestea fac parte din intravilan. Cat despre suprafetele neretrocedate, la aceasta data, in interiorul fostei livezi functioneaza deja un complex de alimentatie publica, format din restaurant, bar si gradina de vara. Emil Boc a promis ca “se vor depune eforturi” si ca Primaria “va incerca” sa intocmeasca documentatia necesara retrocedarii pana prin luna decembrie. In paralel, s-a raspandit deja zvonul ca vor fi improprietariti doar cei dispusi sa revanda terenul in vederea construirii unui cartier de vile “cu decor de livada”.
Situatia nu este singulara. In alte zone din tara, pe terenurile deja retrocedate sau pe cele scoase la vanzare de catre companiile de stat s-au construit deja locuinte private sau spatii comerciale.
Astfel, in Bistrita-Nasaud, din aproximativ 1.600 de hectare de livezi, mai sunt exploatate mai putin de 1.000. “soseaua de centura s-a transformat intr-un cartier de lux, zeci de vile ridicandu-se printre meri si pruni, investitii de miliarde de lei ale statului, irecuperabile, din pacate. Practic, din livezi de stat ele au devenit livezi de familie”, spune Odon Halasz, membru al fostului IAS din Bistrita-Nasaud. Suprafata continuta intr-o livada intensiva de langa drumul de centura de 100 de hectare este de circa sase hectare pentru o casa.
Preturile pentru un metru patrat la livezile “de constructii” variaza intre 15 si 30 euro, la altitudine, si 50 euro in vecinatatea orasului.
La nivelul tarii, din 26 de statiuni pomicole, au mai ramas zece, dintre care majoritatea sunt in faliment. Mai mult, ele nu au reusit sa pastreze decat un sfert din totalul de hectare detinut, si acesta scapat din mainile “constructorilor” doar pentru a mentine cercetarea in domeniul pomicol. “Am avut 220 de mii de hectare de livezi si 150 de mii s-au dus. 70% din livezi sunt distruse. Ei spun ca este vorba de retrocedare, dar la mijloc sta interesul oamenilor de afaceri, si nu numai, de a cumpara in interes imobiliar”, a spus Stanciu Gheorghe, membru al Institutului de Cercetare Pitesti-Maracineni.
La Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Horticola Targul-Jiu, daca acum sase ani productia se ridica la 5.000 tone de fructe, anul acesta s-au produs abia 100 de tone. Minimum 50% din terenurile retrocedate sunt destinate constructiilor, potrivit declaratiei directorului Statiunii, Ion Calinoiu.
“Se fac presiuni mari pentru a da aceste terenuri si asta vom si face, ca nu avem incotro. Interesul este mare, fiindca livezile sunt foarte aproape de oras, utilitatile exista, asa ca toti oamenii bogati tanjesc dupa ele”, a mai explicat acesta.
si Brasovul isi pierde incet, dar sigur, livezile si suprafetele agricole. In ultimii cinci ani, suprafata livezilor in judet a scazut cu aproape 200 de hectare, de la 2.685 la 2.500 de hectare, potrivit datelor Directiei Judetene de Statistica. Conform aceleiasi surse, in perioada amintita, suprafata locuibila a populatiei s-a extins cu 180 de hectare.
Conducerea Oficiului Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OJCPI) confirma orientarea tranzactiilor cu terenuri catre cele agricole, deoarece preturile sunt mai mici. Potrivit lui Constantin Valeriu Belascu, directorul OJCPI Brasov, tot mai multe livezi, zone pomicole sau agricole sunt cumparate si apoi sunt scoase din circuitul agricol si trecute, dupa caz, in intravilan – extravilan.
Asa cum este prezentata de catre Ministerul Agriculturii, situatia livezilor pare mult mai roz decat o arata datele din teren. Mai exact, fata de 1995, suprafata totala de pomi fructiferi a scazut cu numai 15%. Cat priveste productia, a scazut cu numai 3%. Ba chiar “au fost infiintate 220 de hectare de livezi in 2004, iar anul acesta au fost plantate 252,3 hectare”. Productia de fructe, de 875.000 de tone in 2004, nu face fata cererii interne. In consecinta, in Romania, importurile sunt de trei ori mai mari decat exporturile, deficitul comercial la fructe avand, in 2004, valoarea de 800.000 de euro.
Constructiile, mai profitabile decat livezile
• Potrivit Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara, in ultimii ani au crescut puternic tranzactiile cu terenuri agricole si forestiere. Spre exemplu, in primele 6 luni ale anului 2005 s-au inregistrat 52.000 de cereri de tranzactionare cu astfel de terenuri.
• Reprezentantii Agentiei apreciaza ca intrarea in vigoare a unui nou regulament, care simplifica procedurile de achizitionare de terenuri agricole, incurajeaza aceasta tendinta. “Pentru terenurile din intravilan, taxa de scoatere din circuitul agricol a fost eliminata; Toate aceste modificari duc la cresterea numarului de tranzactii in aceasta zona si, implicit, la dezvoltarea urbanistica”, transmite purtatorul de cuvant al institutiei, Robert Tatu.
• Potrivit datelor de la ministerul Agriculturii, in zece ani, Romania a pierdut 30.000 de hectare de livezi si 25.000 de tone la productia de fructe.
De sase ori mai putine livezi
• In anii ‘90, judetul Arad numara circa 6.000 hectare de pomi fructiferi. Astazi, sunt mai putin de 1000 de hectare de livezi lucrate efectiv. Cel mai relevant indicator este situatia plantarilor: in ultimii 5 ani, in judetul Arad au fost plantate doar 30 hectare de pomi fructiferi. “Odata cu schimbarea proprietarilor, prin retrocedarea pamantului, a inceput si declinul pomiculturii. Motivul: noii proprietari nu au mai avut bani pentru intretinerea plantatiilor”, sustine Aurel Burca, specialist la Directia pentru Agricultura si Dezoltare Rurala Arad.
• Intretinerea unui hectar de livada se ridica la peste 1.000 de euro anual.
• “Cei care mai lucreaza efectiv pomii, ma refer aici la a efectua tratamente sau taieri, sunt foarte putini. Ceilalti doar se fac ca lucreaza”, explica Ioan Bulzan, specialist in pomicultura si administrator al unei livezi in Arad.
Informatiile din tara au fost furnizate de catre colaboratorii nostri Ambrus Bela (Cluj), Bianca Popa (Brasov), Cosmin Trif (Arad)