O fabrică nouă, unică în România, urmează să se deschidă la Giurgiu, ca răspuns la cerințele Uniunii Europene. Pungile și ambalajele din materiale plastice vor deveni curând de domeniul trecutului.
O nouă fabrică pentru ambalaje în România
Pungile și ambalajele din materiale plastice vor deveni curând de domeniul trecutului. Prima fabrică din România care va produce hârtie special concepută pentru a înlocui ambalajele din plastic se va deschide ca răspuns la reglementările impuse de Uniunea Europeană.
Fabrica inovatoare urmează să fie construită la Giurgiu de către omul de afaceri Vladimir Cohn, cel mai important jucător din industria hârtiei din România de după Revoluție, iar investiția estimată va ajunge la aproximativ 75 de milioane de euro.
Deschiderea producției din 2025
Omul de afaceri a anunțat că fabrica își va începe producția pe 30 noiembrie 2025, iar în perioada următoare vor începe angajările. Cohn a subliniat că, pentru debutul producției, va avea nevoie de 100 de angajați cu înaltă calificare, iar la capacitate maximă fabrica va crea aproximativ 200 de locuri de muncă.
„Pornirea fabricii de hârtie va necesita un minimum de 100 de persoane foarte bine calificate: IT-isti, ingineri mecanici, energeticeni, operatori.
Pe parcursul următoarelor șase luni un număr de circa 100 de persoane vor fi angajate. La 1 ianuarie 2025 vom organiza întâlniri în zona Giurgiu cu persoane interesate și calificate să solicite poziții din schema de funcționare”, a declarat Vladimir Cohn, pentru Economica.net.
Investitorul a explicat că noua fabrică este proiectată să producă hârtie kraft, destinată fabricării pungilor pentru retail și e-commerce, oferind o alternativă sustenabilă la ambalajele din plastic utilizate în comerț și reambalare.
„Producția a fost proiectată la circa 120.000 de tone pe an, cu începere de la 30 noiembrie 2025”, a mai spus Cohn care a menționat că întreținerea anuală a fabricii va costa în jur de cinci milioane de euro.
Cu toate acestea, cea mai mare parte a hârtiei kraft produsă la Giurgiu va fi destinată exportului, deoarece „piața locală nu are suficiente resurse de transformare a hârtiei în pungi”.
„Materia noastră de bază este colectată foarte eficient în toată România. Maculatura, materia noastră de bază, este colectată foarte eficient în toată România.
Programele definitivate de Agentiile de mediu împreună cu comisia de mediu din Parlament sunt foarte eficiente și problema asigurării de materii prime nu există la nivelul nostru de producție”, a transmis Vladimir Cohn.
De ce a fost ales Giurgiu
Întrebat de ce a ales Giurgiu, un oraș care a avut mult de suferit în privința locurilor de muncă și a investițiilor după declinul industriei comuniste, Cohn a declarat că decizia a fost rezultatul unei analize aprofundate.
Cohn a menționat, de asemenea, că a întâlnit o deschidere considerabilă atât din partea autorităților locale, cât și a reprezentanților parlamentari. Potrivit acestuia, Primăria Giurgiu a adoptat o politică de sprijin activ pentru noile investiții în oraș.
Deputatul Alexandru Andrei, alături de autoritățile locale, a fost disponibil continuu pentru a răspunde solicitărilor investitorilor și a oferit un sprijin esențial în soluționarea unor probleme birocratice mai vechi.