de pana la 50%, ce rotunjeste simtitor veniturile lunare ale celor 180 de mii de romani care lucreaza in siderurgie si metalurgie. Regulile jocului salarizarii se schimba dupa chipul si asemanarea celor din UE. Angajatii din cadrul unei ramuri vor avea aceleasi salarii, indiferent de locul in care muncesc. Inginerul metalurg de la Resita nu va fi cu nimic mai prejos, ca venit, decat cel de la Targoviste. Sporurile salariale, mai mari sau mici, in functie de cat de tare au stiut sa bata cu pumnul
de pana la 50%, ce rotunjeste simtitor veniturile lunare ale celor 180 de mii de romani care lucreaza in siderurgie si metalurgie. Regulile jocului salarizarii se schimba dupa chipul si asemanarea celor din UE. Angajatii din cadrul unei ramuri vor avea aceleasi salarii, indiferent de locul in care muncesc. Inginerul metalurg de la Resita nu va fi cu nimic mai prejos, ca venit, decat cel de la Targoviste. Sporurile salariale, mai mari sau mici, in functie de cat de tare au stiut sa bata cu pumnul in masa sindicatele in anii 90-’94 si cat de slabe au fost patronatele, nu vor mai fi un criteriu de diferentiere.Schimbarea ii nemultumeste tocmai pe cei care au numai de castigat. „Exista o opozitie extraordinara din partea muncitorilor. Nu vor normalizarea conditiilor de munca, nu sunt de acord cu investitiile in reducerea noxelor, pentru ca se tem ca pierd la bani”, descrie Nicolae Coman, presedintele unuia dintre cele mai puternice sindicate din tara, COS Targoviste, atmosfera care domneste printre muncitori. Intre a duce acasa trei milioane in plus la salariul lunar si sanatea lor, ei aleg prima varianta. Ce nu stiu acesti oameni este ca efectul ar putea fi exact invers celui scontat. Sindicatele si patronatele pot negocia includerea sporurilor pentru conditii grele de munca in salarii. La Combinatul Metalurgic Campia Turzii, sunt patru ani de zile de cand cei 6.000 de muncitori isi iau in acest fel lefurile, iar banii care le intra in buzunar sunt mai multi decat inainte. Includerea sporurilor pentru conditii grele de munca in salarii creste baza de calcul al sporului de vechime, cel mai important ca procentaj. Bugetul statului iese si el in castig, de vreme ce baza impozabila creste. Greul schimbarii il suporta patronii, in cea mai mare parte privati. Ei sunt cei nevoiti sa investeasca sume uriase in ameliorarea conditiilor de mediu si de munca (SIDEX Galati a absorbit 42 de milioane USD intr-un singur an). Daca nu, „intreprinderile care dupa 2006 nu indeplinesc normele europene in domeniu vor fi inchise”, arata consecintele Mariana Basuc, inspector general de stat in cadrul Inspectiei Generale a Muncii. Acestor costuri li se adauga si cele ale includerii sporurilor in salarii, respectiv impozite mai mari pe fondul de salarii. Sindicate, patronate si oficialitati sunt deopotriva realiste in ceea ce priveste capacitatea de modernizare intr-o perioada atat de scurta. Aurel Radi, presedintele federatiei sindicale METAROM estimeaza ca „metalurgia romaneasca va atinge standardele de mediu si conditii de munca din UE in 15-20 de ani”. Indiferent insa de termenul real al schimbarii, sporurile pentru conditii grele de munca nu se mai acorda din 2006.
Afaceri europene
· Valoarea fuziunilor si achizitiilor in cele tari tari central si est europene aflate in anticamera Uniunii Europene a crescut in 2003 cu 3%. Valoarea tranzactiilor a evoluat de la 8,95 miliarde USD (2002) la 9,8 miliarde USD. Cele mai importante afaceri s-au facut in Republica Ceha (3,51 miliarde USD), Polonia (1,76 miliarde USD) si Ungaria (1,37 miliarde USD). Evolutia din regiune este inversa celei de pe plan mondial, iar explicatia consta in combinarea urmatorilor factori”: climatul de afaceri permisiv”; delocalizarea productiei companiilor transnationale europene catre tarile cu forta de munca mai ieftina si reglementari privind mediul si protectia sociala ceva mai indulgente decat cele vest-europene”; privatizarea partiala sau totala a companiilor de telecomunicatii din aceste tari. In 2003, valoarea fuziunilor si achizitiilor pe Glob a scazut cu 15%, atingand un prag de 1,9 trilioane USD. Volatilitatea pietelor financiare internationale, scandalurile corporatiste si instabilitatea economica au facut ca, pe intreg mapamondul, ultimii trei ani sa fie slabi in ceea ce priveste fuziunile si achizitiile de companii.
· Companiile americane fac shopping pe scara mare in Uniunea Europeana. Anul trecut, au cumparat firme europene in valoare de 75,4 miliarde USD, dublu fata de 2002, cu toate ca dolarul american s-a devalorizat cu 20% in raport cu moneda euro. Bancherii americani explica cresterea interesului clientilor lor fata de companiile europene prin increderea pe care acestia din urma o au in cresterea economica a SUA. Ei sunt optimisti in ceea ce priveste viitorul afacerilor lor. Vest europenii au avut mai putini bani de cheltuit pe companii americane, 13,5 miliarde USD in 2003, cu 23,5 miliarde USD mai putin decat in 2003. Ocupate cu restructurari succesive si investitii in fostele tari comuniste, firmele europene au avut un interes scazut fata de piata americana.
· Viitorul RABA este asigurat. Producatorul maghiar de autocamioane, autobuze, automobile, masini de pompieri si componente auto nu are nici cea mai mica emotie in ceea ce priveste soarta sa dupa intrarea Ungariei in UE, emotii au concurentii sai germani si francezi. General Motors si Diesel au investit in anii 90 circa 700 de milioane USD in RABA, urmand ca anul acesta o noua investitie, in valoare de 140 de milioane USD, sa fie finalizata. RABA fabrica si vinde automobilele Opel Astra pe piata Uniunii Europene, masini de pompieri pentru piata americana, componente si subansambluri pentru John Deere (producator american de utilaje agricole), Eaton Corporation si Dana Corporation (producator american de masini grele).