Majorarea tarifelor la energia electrica, in plina iarna, ca si amenintarea cu intreruperea furnizarii energiei au tinut capul de afis al inceputului de an. Despre restructurarea fostei regii de electricitate (RENEL) s-a vorbit cu mult aplomb inca de acum doi ani. Dupa parcurgerea primului pas – spargerea regiei in trei mari societati (Termoelectrica, Hidroelectrica, Electrica), oficialii romani au respirat usurati. Angajamentele luate fata de cetatenii Romaniei si asumarea responsabilitatii asupra restructurarii sistemului energetic, promisa in exterior, fusesera respectate. Numai ca lucrurile s-au oprit aici, la simpla spargere a unei regii mamut. Forta impusa de unicul producator de energie n-a slabit, iar cauzele care au stat la amplificarea tensiunilor sociale rezultate ori de cate ori se anuntau noi majorari de tarife au continuat sa existe.
Conel se afla intr-o situatie financiara dificila. Compania are creante de peste 10.000 de miliarde lei (5.400 miliarde lei de la marii consumatori, restul din export si de la alti agenti economici). in acelasi timp, datoriile ei sunt de aproximativ 9.000 miliarde lei. Marii datornici ai Conel sunt regiile de distributie a energiei termice din teritoriu si din Bucuresti si o serie de societati comerciale, pe care guvernul, prin deciziile politice, le-a incurajat sa-si continue activitatea productiva fara achitarea obligatiilor de plata. in top se afla Sidex Galati, cu aproape 700 miliarde lei, COS Targoviste – 400 miliarde lei, Ferom Tulcea – 376 miliarde lei, Siderurgica Hunedoara – 326 miliarde lei. Neincasarea banilor de la datornici a determinat compania sa uite de propriile obligatii. Catre bugetul statului avea, la 31 decembrie 1999, o datorie de 1.631 miliarde lei, reprezentand obligatii reesalonate la plata, in urma a numeroase negocieri cu reprezentantii Finantelor.
Lipsa fondurilor a facut imposibila si achitarea contravalorii combustibililor folositi. Catre Romgaz avea o datorie de peste 1.100 miliarde lei, catre SNP Petrom – aproape 1.300 miliarde lei.
Statul va plati datoriile externe ale Conel
Nici catre furnizorii externi compania nu si-a achitat obligatiile la timp. Cateva zeci de milioane de dolari stau pe capul administratiei companiei, riscand ca aceste sume sa se suprapuna cu scadentele la imprumuturile contractate in anii anteriori. Cum Conel reuseste cu greu sa-si continue activitatea, este aproape sigur ca statul va pati datoria, in contul companiei. Aceasta inseamna o noua lovitura data consumatorilor. A acelora care platesc, fireste. Ei achita, o data, tarifele pentru energia consumata si suporta, in acelasi timp, austeritatea unui buget care nu poate oferi servicii publice, nici macar la nivelul sumelor incasate. Aceasta este consecinta lipsei vointei politice de a pune capat situatiei in care mari consumatori sunt iertati de la plata datoriilor (cazul societatilor mentionate mai sus). Radu Berceanu, ministrul industriilor, spunea, recent, ca asupra Sidex a facut presiuni, in vara anului trecut, cand a dispus livrarea energiei la limita de avarie catre societate. Tot Berceanu a recunoscut ca imediat telefoanele au inrosit firele pentru a dispune reluarea furnizarii energiei electrice. Ministrul industriilor a cedat la insistente, dar precizeaza ca, totusi, cutremurul declansat la Galati a avut efecte. De atunci, societatea a inceput sa-si plateasca datoriile curente.
Despre Sidex, societate cu datorii catre toate institutiile publice, s-au spus multe. Controalele efectuate au scos la iveala neregulile de la Sidex: firme care traiesc, si nu rau, de pe urma combinatului galatean. Sistarea livrarii energiei, cu fermitate sustinuta, ar fi putut sa-i faca pe beneficiarii activitatii de la Sidex (case de comert) sa-si reconsidere profiturile, asa incat sa faca posibila si achitarea datoriilor istorice catre companie. Este cert insa, ca daca pana acum lupta impotriva marilor datornici nu a inceput, cu atat mai putine sanse sunt ca ea sa se declanseze intr-un an electoral.
in aceste conditii, se cauta solutii de compromis. Una dintre ele este apelarea la credite. Pana nu demult, interesele responsabililor in domeniu s-au concentrat fie pentru pastrarea pozitiilor pe care le ocupau in societate, fie pe viitorul loc de munca, atunci cand au simtit deasupra capului sabia inlaturarii lor din functii. Ajunse in ultimul ceas, autoritatile romane sunt nevoite sa accepte imprumuturi mult mai costisitoare. Chiar si in aceste conditii insa, Conel nu-si prea gaseste finantatori. Situatia financiara a Conel nu este un secret pentru potentialii creditori externi, garantia statului nu este suficient de solida, in conditiile in care datoria publica se amplifica sub presiunea creditorilor interni, iar incertitudinile existente in jurul restructurarii Conel blocheaza si ele accesul la finantari externe.
in prezent, Conel negociaza un imprumut de 150 milioane dolari cu Chase Manhattan. Tudor Serban, directorul general al companiei, afirma, recent, ca pretentiile bancii pentru acordarea acestui credit se ridica la solicitarea unei dobanzi cu 7% peste dobanda Libor (care este de aproximativ 6%). Daca tratativele se vor finaliza, o parte din bani se va duce pentru plata obligatiilor catre creditorii externi. De asemenea, Banca Comerciala Romana si Eximbank cauta, pe piata interna, fonduri necesare companiei de electricitate, in limita sumei de 50 milioane dolari, pentru care au garantia statului. Daca strainii nu se incumeta sa sara in ajutorul Conel, ochii sunt atintiti catre resursele din interior. O emisiune de obligatiuni demareaza pe piata interna, in baza unui aranjament incheiat intre Conel si un sindicat compus din sase societati de valori mobiliare. Conform acestei operatiuni, conduse de Grupul Financiar Gelsor, Conel ar urma sa obtina 25 milioane dolari, in primul trimestru al anului.
Pe fondul lipsei banilor, Conel a intrezarit o oaza de speranta si in majorarea tarifelor la energie. inca din luna noiembrie, compania si-a anuntat intentia de crestere a preturilor. Administratia Conel dorea reactualizarea preturilor in functie de evolutia leu/dolar si in plus o majorare in dolari, justificata prin cresterea preturilor la combustibilii importati. „Pretul pacurei din import a crescut cu 100%. Pe piata interna pretul a crescut de la 850.000 lei/tona de pacura, la 2,42 milioane lei tona”, a declarat Ovidiu Pop, directorul general al societatii Termoelectrica.
Societatea produce, in sezonul rece, 71% din totalul productiei energetice. in lunile de iarna, in pretul de cost, combustibilul reprezinta 78%, potrivit aceleasi surse. in medie, pe an, materiile prime ating 60% din cheltuielile pentru producerea energiei electrice. Din totalul de combustibili necesari, carbunele reprezinta aproximativ 40%. Termoelectrica amana plata catre furnizori, in prezent avand datorii de peste 1.700 miliarde lei pentru lignitul folosit si aproape 200 miliarde lei pentru huila. Furnizorii de carbune traiesc din subventii de la bugetul de stat, deci tot pe seama contribuabililor.
Interesele politice trag preturile in jos
Conducerea societatii Termoelectrica sustine ca neplatii energiei consumate de catre clienti (are creante de 2.400 miliarde lei) i se alatura furnizarea energiei electrice la preturi mai mici decat costul de productie. „Numai in luna ianuarie, pierderile inregistrate au fost de 600 miliarde lei”, sustine Pop. Pentru alinierea tarifelor la nivelul costurilor, Termoelectrica a solicitat catre Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) acceptarea unui pret de 44,52 dolari, pentru un MWh furnizat in retea, reprezentand o crestere cu aproape 8,5 dolari, fata de tariful aprobat in octombrie 1999. Hidroelectrica a solicitat si ea o majorare a tarifelor in dolari, de la 6,82 dolari, la 10,21 dolari/MWh.
ANRE nu a acceptat propunerile inaintate de Conel si producatori pentru furnizarea energiei electrice, motivand ca nu pot fi aprobate preturi prin care Conel si producatorii de energie sa acopere pierderile din retele si costurile induse de lipsa restructurarii. Astfel, ANRE a acceptat o majorare cu doar 4% a pretului mediu al energiei electrice in dolari, livrata pentru toate categoriile de consumatori. La aceasta majorare se adauga reactualizarea pretului, in functie de evolutia cursului de schimb. in lei, cresterea medie a tarifelor va fi de 18,6%, la un curs de 18.300 lei/dolar, daca discutiile care vor urma nu vor aduce noi modificari. Pentru consumul casnic, majorarea va fi de 14%, de la 760 lei kwh, la 870 lei kwh.r
„Pierderile inregistrate de producatori reprezinta 15–17%”, precizeaza Alexandru Sandulescu, director in cadrul ANRE. El sustine ca numai 6–8% reprezinta pierderile tehnologice, restul fiind rezultatul furturilor din sistem. Surse din Conel sustin ca aceste furturi au stat la baza opozitiei manifestate de administratia Conel, fata de separarea serviciilor de transport si distributie si a conturilor bancare pentru fiecare in parte. Aceasta ar fi trebuit sa fie etapa care sa urmeze simplei impartiri a fostei RENEL. Ministrul Berceanu a amanat a doua parte a restructurarii, pentru luna aprilie a acestui an. Aceasta ar implica spargerea Conel in alte trei societati care sa preia transportul, distributia si serviciile de sistem pentru energia electrica. Sperand ca va obtine inca o amanare, administratia Conel a solicitat dublarea tarifelor pentru aceste servicii. De ce tine Conel cu dintii de cele trei servicii? Pentru ca spera ca prin ele sa-si acopere anumite datorii si cheltuieli. in cazul separarii serviciilor, pentru distributia de energie electrica se creeaza premise concurentiale, ceea ce ar implica reducerea pretului pentru consumatori. Solicitarile Conel n-au fost acceptate insa de ANRE. r
Decizia asupra majorarii tarifelor va fi una politica. La stabilirea pretului (cu numai doua luni inainte de aplicarea taxei pe valoarea adaugata asupra energiei livrata populatiei), cuvantul sindicatelor va cantari greu in deciziile adoptate de guvern in privinta politicii de preturi si, probabil, in procesul de restrcturare.