În plan privat, Administrația Biden îi încurajează pe liderii ucraineni să se arate deschiși în fața unor eventuale negocieri cu Rusia și să renunțe la a mai respinge public niște tratative de pace în cazul în care președintele Vladimir Putin ar fi înlăturat de la putere, afirmă o serie de oameni la curent cu discuțiile.

Cererea oficialilor americani nu are drept scop împingerea forțată a Ucrainei la masa negocierilor. Ei consideră mai degrabă că ar fi vorba despre o tentativă de a se asigura că guvernul de la Kiev își păstrează sprijinul altor țări, ale căror populații se tem de izbucnirea unui război care ar putea dura ani în șir.

Discuțiile demonstrează cât de complexă a devenit poziția Administrației Biden în privința Ucrainei în timp ce, public, oficialii americani promit să sprijine Kievul, „oricât ar dura”, prin ajutoare financiare masive, sperând totodată în soluționarea unui conflict care, în ultimele opt luni, a afectat în mod zdrobitor economia mondială, stârnind totodată temeri legate de un posibil război nuclear.

Îngrijorare mare în unele țări din Europa, Africa și America Latină

Deși oficialii americani împărtășesc opinia omologilor ucraineni potrivit căreia, deocamdată, Putin nu vorbește serios despre negocieri, ei recunosc că faptul că președintelui Volodimir Zelenski i s-a interzis să discute cu el a stârnit îngrijorare în unele țări din Europa, Africa și America Latină, unde efectele nocive ale războiului creează penurii, iar prețul în creștere al alimentelor și al combustibilului se simte cel mai mult.

„Pentru unii parteneri de-ai noștri, saturația legată de Ucraina e reală”, a declarat un oficial american care, ca și alți oficiali intervievați pentru acest articol, a vorbit sub condiția anonimatului despre discuțiile mai delicate dintre Washington și Kiev.

Serhii Nikiforov, purtătorul de cuvânt al lui Zelenski, nu a răspuns cererii de a comenta subiectul.

În Statele Unite, sondajele demonstrează un sprijin tot mai scăzut al republicanilor pentru finanțarea armatei Ucrainei la cotele actuale, asta sugerând că s-ar putea ca oficialii Casei Albe să se izbească de o rezistență după alegerile parțiale de marți, ei căutând să continue programul de asistență în materie de securitate care i-a asigurat Ucrainei cele mai mari sume anuale de la sfârșitul Războiului Rece și până acum.

Statele Unite sprijină o pace justă și de durată pentru Ucraina

În cursul unei vizite la Kiev, consilierul Casei Albe pentru securitate națională, Jake Sullivan, a declarat că Statele Unite sprijină o pace justă și de durată pentru Ucraina, el afirmând că sprijinul SUA va continua indiferent de politica internă.

„Intenționăm în mod sigur să ne asigurăm că aceste resurse vor fi acolo atâta vreme cât vor fi necesare și că vom obține votul din partea ambelor părți ale eșichierului pentru ca acest lucru să se și întâmple”, a declarat el în cursul unei conferințe de presă.

Nerăbdarea în privința unei eventuale soluționări a războiului a crescut pe măsură ce forțele ucrainene recuceresc teritorii ocupate, apropiindu-se tot mai mult de zonele reclamate de Putin. Aceste zone includ Crimeea, o peninsulă pe care Rusia și-a anexat-o ilegal în 2014, împreună cu orașele din jurul Mării de Azov, care îi oferă acum un ‚pod terestru’ spre peninsula ucraineană. Zelenski a promis să lupte pentru fiecare bucățică din teritoriul ucrainean.

În cazul în care condițiile vor deveni mai propice negocierilor, America nu va rămâne pasivă

Aleksander Vershbow, un experimentat diplomat care a fost ambasador al Statelor Unite în Rusia și secretar general adjunct al NATO, a spus că s-ar putea ca Statele Unite să nu-și permită să fie complet ‚agnostice’ în privința modului în care și a datei la care războiul va lua sfârșit, dat fiind interesul SUA de a asigura securitatea Europei și de a descuraja o prelungire a agresiunii Kremlinului dincolo de granițele Rusiei.

„În cazul în care condițiile vor deveni mai propice negocierilor, nu cred că administrația va rămâne pasivă”, a spus Vershbow. „Dar, în definitiv, ucrainenii sunt cei care luptă, așa că noi trebuie să fim atenți și să nu facem previziunii”.

Deși, în săptămânile care au urmat invaziei lui Putin din 24 februarie, Zelenski și-a expus propunerile în vederea unei păci negociate, inclusiv neutralitatea Ucrainei și restituirea regiunilor ocupate de Rusia după acea dată, oficialii ucraineni au devenit mai duri în ultimele luni.

Spre sfârșitul lunii septembrie, după ce Putin a anexat încă patru regiuni ucrainene din est și din sud, Zelenski a emis un decret prin care se declară „imposibilitatea” unor negocieri cu liderul rus. „Vom negocia cu noul președinte”, a spus el într-un mesaj video. Această schimbare a fost determinată de atrocitățile continue din zonele aflate sub control rusesc, inclusiv violuri și cazuri de tortură, precum și de bombardamentele regulate asupra Kievului și asupra altor orașe, dar și de decretul de anexare emis de Kremlin.

Dacă Rusia câștigă, vom avea parte de o perioadă de haos

Ucrainenii s-au arătat indignați atunci când străinii le-au sugerat să cedeze regiuni din țara lor în eventualitatea unui acord de pace, la fel cum au făcut de altfel și luna trecută, când miliardarul Elon Musk, care a furnizat armatei ucrainene aparatură de comunicații prin satelit, a anunțat pe Twitter o propunere care ar permite Rusiei să își cimenteze controlul asupra unor regiuni din Ucraina printr-un referendum, el propunând totodată și ca Peninsula Crimeea să fie cedată Kremlinului.

În ultimele săptămâni, criticile ucrainenilor față de concesiile propuse s-au acutizat, oficialii deplângându-i pe ‚idioții de serviciu’ din Occident, pe care i-au acuzat că servesc interesele Kremlinului.

„În cazul în care Rusia câștigă, vom avea parte de o perioadă de haos, de o tiranie înfloritoare, de războaie, de genocid și de curse nucleare”, a declarat, vineri, consilierul prezidențial Mihailo Podoliak.

„Orice concesii făcute azi în fața lui Putin vor fi un pact cu diavolul. Iar prețul n-are să vă placă”.

Oficialii ucraineni subliniază că acordul de pace din 2015 de la Donbas, o regiune din estul țării – unde Moscova a sprijinit campania separatiștilor – nu a făcut decât să-i asigure Rusiei timp pentru a-și lansa campania generală din acest an. Ei se întreabă de ce orice nou acord de pace ar fi diferit, susținând că singura cale prin care Rusia ar fi împiedicată să își reînnoiască atacurile este înfrângerea armatei sale pe câmpul de luptă. Confruntându-se cu o poziție slabă pe câmpul de luptă, Rusia a propus negocieri, dar, în trecut, ea demonstrase că singurul lucru pe care l-ar accepta ar fi capitularea Ucrainei.

„Batjocoritori, Rusia și susținătorii săi din Occident întind o ramură de măslin. Vă rog să nu vă lăsați păcăliți: un agresor nu poate fi mediator de pace”, scria într-un articol publicat de The Washington Post Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene.

Oficialii occidentali, nemulțumiți de replicile publice dure ale Ucrainei

Oficialii ucraineni se întreabă totodată cum ar putea intra în negocieri cu niște lideri ruși absolut convinși de dreptul de hegemonie al Moscovei asupra Kievului.

Putin a continuat să submineze noțiunea vizând o Ucraină suverană și independentă, inclusiv prin declarațiile sale de luna trecută, când a reafirmat că ucrainenii și rușii formează un singur popor și a susținut că Rusia ar putea fi „singurul garant real al unui stat ucrainean și al suveranității și integrității sale teritoriale”.

Deși oficialii occidentali se arată și ei extrem de sceptici față de obiectivele Rusiei, ei s-au arătat nemulțumiți de replicile publice dure ale Ucrainei, având în vedere că Kievul depinde total de asistența occidentală. Oficialii spun că, într-un viitor mai îndepărtat, mustrarea donatorilor și excluderea tratativelor ar putea afecta Kievul.

Declarațiile gen ultimatum din partea ambelor părți au sporit pe plan internațional temerile potrivit cărora acest conflict ar putea dura ani în șir marcând viața președintelui Rusiei, acum în vârstă de 70 de ani, al cărui atașament de putere nu a făcut decât să se întărească în ultimii ani. Războiul a agravat deja economia mondială, majorând prețul energiei pentru consumatorii europeni și provocând o majorare a prețuirilor la produsele de consum, care a agravat foametea în niște țări precum Somalia, Yemen și Afganistan.

Ce ar însemna niște lupte în Crimeea pentru susținătorii Kievului din Occident

Informațiile pe tema retragerii rușilor din Herson, un oraș din sud, i-au făcut pe mulți să se întrebe dacă nu cumva, în cele din urmă, forțele ucrainene ar putea intra în Peninsula Crimeea, de interes strategic, o zonă față de care, în opinia oficialilor americani și a celor din NATO, Putin manifestă un interes aparte comparativ cu celelalte zone aflate sub control rusesc, ei întrebându-se totodată și ce ar însemna niște lupte în Crimeea pentru susținătorii Kievului din Occident. Crimeea s-a aflat sub control direct rusesc pentru o perioadă mai lungă comparativ cu celelalte zone ocupate începând din luna februarie, dar, în plus, ea era de multă vreme baza de staționare a flotei ruse și găzduiește mulți militari ruși acum la pensie.

Ilustrând-și interesul special al Rusiei pentru Crimeea, Kremlinul a ripostat în urma exploziei de luna trecută, semnalată pe un pod care lega regiunea de teritoriul rus – un simbol al prezenței Moscovei în regiune – lansând o perdea de rachete asupra orașelor ucrainene, inclusiv asupra Kievului, și punând astfel capăt îndelungatei perioade de pace din capitală, se arată într-un articol publicat în Washington Post.

În același timp, liderii ucraineni continuă să-și manifeste intenția de a repurta o victorie totală, nu doar pentru cetățenii lor năpăstuiți, dar și pentru Moscova

Miercuri, Zelenski a declarat unui reporter că primul lucru pe care l-ar face după victoria Ucrainei în război ar fi o vizită în Crimeea recucerită. „Chiar vreau să văd marea”, a spus el.