ANAR va finanţa din această sumă peste 20 de lucrări şi a realizat încă cinci aplicaţii de finanţare acceptate, dar nefinanţate până în prezent din lipsă de fonduri.

Valoarea financiară a Axei 5 POS MEDIU a fost de 315 milioane de euro, iar ANAR a contractat, până în acest moment, proiecte în valoare de peste 90 la sută din fondurile europene alocate.

Economiile realizate în urma procedurilor de adjudecare a contractelor de servicii şi lucrări au permis acceptarea unui alt proiect major-Watman- în valoare de 70 milioane de euro, precizează reprezentanţii ANAR.

Proiectele pentru care a fost aprobată finanţarea, şi a căror implementare a început deja, includ ‘Lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii în bazinul Prut-Bârlad’, în valoare de 70 milioane euro, şi în bazinul Dobrogea-Litoral, ‘Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc la Marea Neagră, partea I’ (zonele Constanţa şi Eforie Nord) – proiect de 170 de milioane de euro.

Potrivit ANAR, în perioada 2014-2020, este pregătită spre finanţare a doua parte a acestui proiect, constând în reabilitarea zonelor litorale Mamaia Centru şi Nord, Agigea, Eforie Centru şi Sud, Costineşti Sud, Mangalia, 2 Mai, portul Tomis, portul Constanţa şi balta Mangalia.

Dintre proiectele majore care urmează să fie finanţate, pe lângă acordul de la Comisia Europeană, s-a obţinut deja pentru proiectul Watman- Sistemul informatic pentru managementul Integrat al apei- Faza I’, şi Ordinul de finanţare emis de către MMSC. Acesta este un proiect în valoare de aproape 70 milioane de euro, în urma căruia 1,5 milioane de locuitori vor beneficia de protecţie împotriva inundaţiilor în zonele de intervenţie, iar riscul de producere a inundaţiilor se va diminua cu 7%.

De asemenea, peste 40 de milioane de euro au fost accesate în cadrul proiectelor ‘Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor’ (PPPDEI), proiecte care constau în realizarea hărţilor de hazard la inundaţii, a căror implementare se va finaliza până la sfârşitul acestui an.

Până în acest moment, în bazinele hidrografice Crişuri, Banat, Jiu, Buzău, Siret, Prut-Bârlad si Dobrogea-Litoral s-au finalizat hărţile de hazard, iar în celelalte bazine hidrografice (Someş-Tisa, Mureş, Olt, Ialomiţa şi Argeş-Vedea) sunt în curs de finalizare.

ANAR precizează că, la nivel naţional, au fost scanaţi aerian peste 20.000 km de cursuri de apă, reprezentând cursurile principale de apă şi afluenţii lor de gradul I şi II.

De asemenea, sunt efectuate şi lucrări în teren, în urma cărora va fi realizată o bază de date topografice şi vor fi editate hărţi în format GIS.

În prezent, în toate bazinele hidrografice, se trasează benzile de inundabilitate care vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi, în anumite situaţii, vor putea să ofere informaţii referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, pentru diferite probabilităţi de apariţie a debitelor, adică vor fi furnizate date referitoare la inundaţii care se petrec odată la 500 de ani, la 200 de ani, 100 de ani şi respectiv odată la 10 ani.

Datele hidrologice vor fi furnizate şi validate de către INHGA.

După elaborarea hărţilor de hazard, documentele vor fi puse la dispoziţia consiliilor judeţene pentru a elabora hărţile de risc (hărţi care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce şi zonele de evacuare a populaţiei, în baza datelor obţinute din hărţile de hazard), conform prevederilor legislaţiei incidente. Odată finalizate, hărţile vor fi puse la dispoziţia autorităţilor locale şi publicului.

Până la sfârşitul anului, România trebuie să raporteze către Comisia Europeană hărţile de hazard la inundaţii. După elaborarea hărţilor de hazard, ele vor fi puse la dispoziţia consiliilor judeţene pentru a elabora hărţile de risc (hărţi care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce şi zonele de evacuare, în baza datelor obţinute din hărţile de hazard), conform prevederilor legislaţiei incidente. Pe baza acestor hărţi vor fi elaborate planurile de management al riscului la inundaţii, conform cerinţelor UE. Ulterior, planurile de management ale riscului la inundaţii vor fi supuse dezbaterii publice şi vor fi accesibilizate, fiind puse la dispoziţia autorităţilor locale şi a publicului.

ANAR arată, pe de altă parte, că tot prin AXA 5 POS MEDIU, au mai fost accesate 27,5 milioane de euro pentru cinci lucrări de prevenire a riscurilor la inundaţii No Regret Measures, în bazinele Jiu (două lucrări), Olt (o lucrare), Crişuri (două lucrări), Argeş-Vedea (o lucrare), două dintre ele fiind deja finalizate şi au constat în consolidare mal, traverse de stabilizare, supraînălţare de diguri şi întregire de linii de apărare de mal.

Scopul acestor lucrări a fost reducerea consecinţele provocate de inundaţii asupra activităţilor socio-economice.

‘Putem afirma că, până la sfârşitul anului 2013, vom atrage toată suma alocată Axei 5 POS MEDIU. Mai mult, am propus suplimentarea sumei alocate pentru a putea finanţa şi alte lucrări din lista de investiţii ale ANAR, lucrări care au un grad de realizare de peste 80 la sută şi pentru care nu au fost alocaţi bani de labugetul de stat’, arată Vasile Pintilie, director general al Administraţiei Naţionale ‘Apele Române’.
Sursa: Agerpres