O scamatorie legislativă urmează să înlocuiască funcţionarii publici din poziţii-cheie cu manageri fără pregătire specifică, subordonaţi politic şi scutiţi de răspundere publică.
Zilele astea, 894 de directori executivi şi 1.198 de directori executivi adjuncţi aflaţi la conducerea serviciilor deconcentrate din 11 ministere şi-au făcut bagajele, pentru că au primit ordinul de eliberare din funcţie, chiar din joia în care s-a emis OUG nr. 37/2009.
În stand-by sunt mulţi alţii: inspectorii şcolari şefi şi adjuncţi, directorii Casei Corpului Didactic şi directorii unităţilor de învăţământ, de la grădiniţe până la licee. Cam 24.000 de persoane, estimează Constantin Ciosu, secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN). Aceştia sunt în aşteptarea unui act normativ special, prin care vor fi obligaţi să predea ştafeta înlocuitorilor desemnaţi pe criterii politice.
Toţi reprezentanţii federaţiilor sindicale şi profesionale cu care am discutat spun că prin OUG nr. 37 s-a legiferat schimbarea politică la nivelul conducerii structurilor organizatorice ale ministerelor sau ale altor organe ale administraţiei publice centrale de specialitate. În sfârşit, Guvernul joacă cu cărţile pe masă, dar la cacialma. Îndărătul intereselor politice, bine cunoscute şi până acum, se află o miză economică, mai mare ca niciodată.
„Pe mine mă surprinde că patronatele nu iau o poziţie. Prin înlocuirea şefilor din serviciile deconcentrate cu persoane care nu mai au calitatea de funcţionari publici, fiind puşi să lucreze pe baza unui contract de management, instituţiile publice teritoriale vor deveni instrumente în mâna anumitor categorii de oameni de afaceri“, declară Sebastian Oprescu. Preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP) apreciază că riscul este mult mai mare decât cel generat de înlocuirea propriu-zisă a unor funcţionari. „În orice ţară, autoritatea statului nu poate fi impusă decât de două categorii de persoane: demnitarii, aleşi prin vot, şi funcţionarii publici. Acum s-a făcut o ruptură la nivelul statului de drept. Funcţionarii publici, desemnaţi pentru organizarea şi aplicarea legii, au intrat în zona contractuală. Ceea ce înseamnă că autoritatea statului poate fi negociată“, comentează Sebastian Oprescu.
Acolo sus, juriştii par a nu se sinchisi de lege
În OUG nr. 37 se precizează că numirea şefilor serviciilor deconcentrate se face pe baza unui contract de management, asimilat contractului individual de muncă. Ceea ce în termeni juridici înseamnă că relaţia de muncă este bazată pe negociere. Interesul public nu poate fi subordonat interesului privat, spune cu fermitate reprezentantul SNFP, care este hotărât să sesizeze Comisia Europeană. Deocamdată, Cartelul Alfa a înaintat plângere pentru neconstituţionalitate la Avocatul Poporului. „Aşteptăm răspuns şi de la Guvern. După 30 de zile, potrivit procedurii, vom ataca Ordonanţa nr. 37 pe linie de contencios administrativ“, ne spune Bogdan Hossu.
Sabin Rusu, reprezentant în Comitetul Economic şi Social European, organ consultativ al UE, este surprins cum se pot emite astfel de acte normative care încalcă flagrant principii fundamentale de drept, cu atât mai mult cu cât principalii autori, şeful Executivului şi cel al Ministerului Muncii, au pregătire juridică. Constantin Ciosu are explicaţia: „S-au negociat aceste posturi între cele două partide la guvernare. Listele sunt făcute deja.“ Cu alte cuvinte, la uşa acestor instituţii aşteaptă alţii, nerăbdători să ocupe, de fapt, aceleaşi posturi, dar sub o altă denumire, de directori coordonatori, şi cu o altă subordonare. Simplificată, în opinia preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, Szakal Andras: „Potrivit Constituţiei, prefectul conduce serviciile publice deconcentrate. Directorii executivi conduceau şi ei aceste servicii. Acum, se face o separare. Prefectul conduce, iar directorii coordonează. Din acest punct de vedere, se eficientizează activitatea instituţiilor publice.“
Oare? Cel puţin într-o primă fază, dacă această ordonanţă va rămâne în vigoare, în schemele instituţiilor deconcentrate vor intra noii şefi, iar cei eliberaţi vor ocupa funcţii inferioare, pe posturile libere care au fost blocate la începutul anului.
Autorităţile nu au habar de costurile schimbării
Probabilitatea ca pe posturile de directori coordonatori să candideze foştii directori executivi şi adjuncţii lor este mică. Dacă ar fi existat această şansă, la ce bun tot deranjul cu ordonanţa? Dincolo de aceste supoziţii, cert este faptul că, deşi în preambulul ordonanţei se face referire la îmbunătăţirea actului managerial în condiţiile reducerii cheltuielilor bugetare, secretarul de stat Szakal Andras nu are habar de costurile acestor mutări pe tabla de şah a instituţiilor publice. Nu ştie care vor fi costurile înlocuirii, pentru că ele vor fi suportate la nivel local. Din ce fonduri? Altă enigmă.
Nici despre costurile salariale pentru cei care vor fi strămutaţi din funcţiile actuale nu ştie decât că sunt bugetate. Sebastian Oprescu susţine însă că aceste posturi, cu siguranţă, nu au fost bugetate: „Veţi vedea că va fi nevoie de o nouă rectificare a bugetului!“ În calculele Executivului nu se aminteşte nici de pregătirea viitorilor directori coordonatori. „Foştii directori executivi aveau cel puţin o minimă profesionalizare vizând problemele cu care lucrau, fiind obligaţi să urmeze cursuri la INA, ne explică Bogdan Hossu. În acest moment, noi ne confruntăm cu o criză extrem de gravă, tocmai pentru că nu avem manageri buni în domeniul economic. Deci îi luăm pe cei care nu sunt pregătiţi şi îi numim, prin contract de management, în sistemul public, pentru a face performanţă?!“
Dar despre ce performanţă vorbim? Szakal Andras nu ne-a putut lămuri. Indicatorii de performanţă pe baza cărora vor fi evaluaţi viitori directori coordonatori nu s-au elaborat încă. Urmează să-i alcătuiască fiecare minister în parte.
Totuşi, nu de indicatori duceam lipsă. Existau şi până acum. „Poate că nu exista indicatorul politic, glumeşte Constantin Ciosu. Ei pot pune câţi indicatori vor. Întrebarea este: cine evaluează performanţa? Tot cei care-i schimbă!“
În aceste condiţii este clar că, ori de câte ori se schimbă partidele la conducerea statului, toţi şefii instituţiilor din subordinea ministerelor sau ale altor organe ale administraţiei publice centrale de specialitate, organizate în unităţile administrativ-teritoriale, îşi iau bagajele şi pleacă. Şi, uite aşa, democraţia ne costă cât nu face.
«Noi considerăm că, dacă se desfiinţează aceste funcţii de conducere din serviciile deconcentrate, managementul instituţiilor publice va fi mai eficient.»
Szakal Andras, preşedinte, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici
Contra ordonanţei 37
Pe lângă lege
Sabin Rusu, secretar general, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România
• OUG 37 nu a fost discutată în Consiliul Economic şi Social, conform prevederilor art. 141 din Constituţie, motiv pentru care este nulă de drept.
• În anexa la OUG ar fi trebuit să existe organigrama fiecărei instituţii în care s-a efectuat restructurarea sau reorganizarea. Multe dintre instituţiile vizate au, prin lege sau statut, competenţa să avizeze organigrama în cadrul consiliilor de administraţie. De-abia după aceea, pe baza acordului lor, se putea trece modificarea dorită în anexa la OUG.
• Dacă încetează contractele de muncă la toţi şefii serviciilor deconcentrate, atunci sunt concedieri colective. Fiind o măsură iniţiată de angajator, persoanele vizate trebuiau informate şi consultate anterior, potrivit Codului muncii. Aceste persoane au dreptul legal la protecţie socială, adică la compensaţii băneşti.
Mafie generalizată
Bogdan Hossu, preşedinte, Cartel Alfa
Prin înlocuirea şefilor din serviciile deconcentrate şi numirea altora ca directori coordonatori pe baza unor contracte individuale de muncă, nu va mai exista nicio răspundere. Aceste persoane nu vor mai avea restricţii în gestionarea propriilor lor afaceri, aşa cum se întâmpla în cazul funcţionarului public. Niciun om de afaceri ajuns şef într-un corp de control, spre exemplu, nu-şi va controla propriile firme. Mai mult, prin deciziile sale administrative, va face în aşa fel încât să elimine concurenţa la propriile firme. Asta înseamnă generalizarea mafiei, cu un singur scop. Asigurarea de subvenţii în campania electorală pentru partidele aflate la putere. Iar noi, cetăţenii contribuabili, vom plăti toate aceste prostii.
DETALII:
Citeşte aici lista completă a funcţiilor publice eliberate prin aplicarea OUG 37/2009.
