Administratorii de pensii private obligatorii cer igienizarea sistemului

Unii dintre administratorii fondurilor de pensii private obligatorii se gândesc la o serie de schimbări ale legislaţiei, care să le permită să-şi reducă cât mai mult costurile. Renunţarea la administrarea conturilor participanţilor la fondurile de pe Pilonul II în care nu s-a încasat niciun leu după o anumită perioadă de timp este o prevedere pe care şi-o doresc mulţi dintre administratorii fondurilor de pensii. O astfel de măsură ar micşora volumul raportărilor lunare pe

Unii dintre administratorii fondurilor de pensii private obligatorii se gândesc la o serie de schimbări ale legislaţiei, care să le permită să-şi reducă cât mai mult costurile.

Renunţarea la administrarea conturilor participanţilor la fondurile de pe Pilonul II în care nu s-a încasat niciun leu după o anumită perioadă de timp este o prevedere pe care şi-o doresc mulţi dintre administratorii fondurilor de pensii. O astfel de măsură ar micşora volumul raportărilor lunare pe care le fac către Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), respectiv costurile de expediere a scrisorilor anuale de informare către participanţii pentru care nu a fost virată nicio contribuţie.

„Ar trebui îngheţate conturile fără nicio contribuţie în ele: noi, administratorii, să le punem pe «hold» în sistem, să nu mai facem nicio raportare. Registrul Casei de Pensii să le păstreze si, dacă apare vreodată vreo contribuţie, să le reactivăm“, spune directorul general al AIG Fond de Pensii, Mihai Coca Cozma. Concomitent, directorul general a ING Fond de Pensii, Emilia Bunea, afirmă că o astfel de măsură „face sens, ca igienă a sistemului“.  „Costă să cari conturile goale după tine“, adaugă ea. Conturile în care nu a intrat niciun ban reprezentau peste 0,4 milioane la sfârşitul lunii iunie, adică 8,73% din totalul de 4,7 de milioane de conturi. După plata primelor contribuţii către fondurile de pensii, în mai 2008, aceste conturi reprezentau peste 23% din total, dar ponderea lor a scăzut de la o lună la alta.

Pe de altă parte, tot pe Pilonul II, expresia „conturi goale“ este utilizată şi pentru conturile în care nu sunt viraţi bani într-o lună. Ponderea acestora este în creştere din cauza crizei economice şi a ajuns la peste 29%, în cazul contribuţiilor plătite fondurilor în iulie a.c. Creşterea acestora reduce veniturile  administratorilor.

Costurile cu provizioanele, atacate

O altă modificare a legislaţiei care ar re­duce cheltuielile administratorilor de pe Pilonul II şi care este agreată de re­prezentanţii mai multor administratori vizează provizioanele pe care le fac aceştia pentru a le  garanta participanţilor valoarea netă a contribuţiilor încasate în contul individual. În prezent, în cazul în care un participant pe Pilonul II are în cont mai puţini bani decât valoarea totală a contribuţiilor nete şi decide să îşi schim­be fondul, administratorul „părăsit“ acoperă din acest provizion pier­derea con­semnată de contul res­pectivului client.

Marea teamă a ad­mi­nis­­tratorilor: să nu ajun­gă să acopere pierderile din conturile clienţilor dacă aceştia migrează în masă într-o perioadă în care fondurile raportează pier­deri. „Cel mai problematic este în condiţiile unei căderi generale a pieţei, când conturile participanţilor sunt sub valoarea garantată, iar participanţii îşi pot reîntregi valoarea contului mutându-se pur şi simplu de la un fond la altul“, explică Bunea. O schimbare care i-ar pune la adăpost pe administratori: dacă se transferă un participant cu un cont pe mi­nus, din provizionul menţionat să nu îi fie re­întregită suma de bani din cont, iar provizi­onul constituit de administratorul vechi pentru a res­pecta garanţia impusă de le­ge să fie transferat către viitorul administrator. O astfel de modificare le­gislativă ar fi dorită atât de AIG Fond de Pensii, cât şi de ING Fond de Pensii, directorul general al ultimului administrator precizând însă că condiţia ar fi ca „provizioanele să fie corect calculate“. În schimb, reprezentanţii altor administratori spun că transferul provizioanelor între administratori ar fi în avantajul acestora, dar în detrimentul participanţilor. „Părerea mea este că ajută administratorul care primeşte banii respectivi (n.r.: ca provizion). Dar pentru client este avantajos să i se plătească cel puţin suma cu care a contribuit“, spune directorul general al BCR Fond de Pensii, Simona Diţescu.

Performanţă medie de 14% într-un an

Oficialii CSSPP au evitat să-şi exprime o opinie vizând acest subiect, preferând să afirme că propunerile administratorilor care sunt adresate şi Comisiei sunt dezbătute la întâlnirile periodice pe tema problemelor aferente activităţii de administrare sau că acestea pot fi subiectul dezbaterilor publice ale actelor norma­tive elaborate.

În prezent, sumele din conturile par­ticipanţilor pe Pilonul II depăşesc con­tribuţiile. Randamentul mediu ponderat al fondurilor de pensii private obligatorii a fost de 8,89% în primele şapte luni ale acestui an, potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). În ultimul an calendaristic, performanţa medie anua­lizată a acestor fonduri a fost de aproape 14%.

Pentru client este mai avantajos să i se plătească cel puţin suma cu care a contribuit.
Simona Diţescu, director executiv BCR Fond de Pensii

8,5% este ponderea conturilor în care nu a fost virată nicio contribuţie de la lansarea sistemului, în mai 2008, şi până la sfârşitul lunii iulie a.c.

8,9% este câştigul mediu ponderat obţinut de administratorii fondurilor de pe Pilonul II în primele şapte luni ale acestui an

Pilonul II în cifre

4,79 mil. de persoane aderaseră la un fond, la sfârşitul lunii iulie a.c.
4,39 mil. de persoane aveau bani în conturile individuale
29,31% a fost ponderea conturilor goale la contribuţiile plătite în iulie
7,53 euro a fost contribuţia medie a par­ticipanţilor
1,7 mld. lei era valoarea activelor  nete administrate de fonduri.