Clara Deak, vicepresedinta Fundatiei Barna Educational Center, deja cunoscuta cititorilor nostri pentru pregatirea oferita celor care vor sa urmeze un MBA in strainatate, spune ca acum este momentul oportun sa se inceapa pregatirea pentru depunerea dosarelor in vederea admiterii la cursurile care vor incepe in toamna anului 2002. "As vrea sa subliniez acest aspect din dorinta de a nu se mai repeta istoriile disperate de anul trecut. Candidatii si-au lasat toata pregatirea pe luna octombrie, noie
Clara Deak, vicepresedinta Fundatiei Barna Educational Center, deja cunoscuta cititorilor nostri pentru pregatirea oferita celor care vor sa urmeze un MBA in strainatate, spune ca acum este momentul oportun sa se inceapa pregatirea pentru depunerea dosarelor in vederea admiterii la cursurile care vor incepe in toamna anului 2002. „As vrea sa subliniez acest aspect din dorinta de a nu se mai repeta istoriile disperate de anul trecut. Candidatii si-au lasat toata pregatirea pe luna octombrie, noiembrie sau decembrie. Unii chiar pe ianuarie. Rezultatul a fost ca nu au reusit sa se incadreze in timp pentru a face un dosar de admitere competitiv, fiind respinsi din cauza scorului slab la GMAT sau a eseurilor necorespunzator alcatuite”, comenteaza interlocutoarea noastra. Ea este de parere ca daca ar incepe acum pregatirea pentru GMAT si TOEFL, candidatii ar avea timp sa-si sustina testele in luna august, iar in urmatoarele doua luni sa-si alcatuiasca dosarele. Acest tip de planificare este strict necesar celor care vor sa fie admisi in scoli de top. Admiterea este alcatuita din elemente care necesita timp si atentie pentru fiecare detaliu.
MBA in finante si marketing
Indiana University – The Kelley School of Business se numara intre primele zece scoli de business in domeniul finante – marketing si ocupa locul 20 in clasamentul general. Universitatea se bucura de un renume deosebit in toate centrele de afaceri din SUA, dar si pe plan international. Ea este insa foarte cautata de studenti pentru ca este una din cele mai ieftine scoli de business din top 25. Acesta a fost si motivul dublarii numarului de candidati la admitere. Politica de recrutare se bazeaza pe atragerea tinerilor care au experienta de lucru, abilitati de conducere si de comunicare si un real potential de dezvoltare a unei cariere manageriale de succes. Comisia de admitere verifica fiecare cerere de inscriere, luand in considerare notele din foaia matricola universitara a solicitantului, scorul GMAT, experienta de lucru, posturile de conducere ocupate, scrisorile de recomandare si eseurile. Data fiind complexitatea sistemului de verificare a dosarului, inscrierea este incurajata prin fixarea a patru date limita de trimitere a dosarului: 1 decembrie, 15 ianuarie, 1 martie si 15 aprilie. Interviurile, cu toate ca nu sunt cerute, sunt puternic incurajate.
Toti pentruunul
Recenta revizuire a planului de invatamant a sporit si mai mult interesul pentru programului MBA al Scolii de Afaceri. Studentii considera ca programul Focus Academy constituie una dintre cele mai inovatoare abordari ale procesului de instruire practicat acum in universitatile din America. Programul permite aprofundarea studiilor si in alte domenii decat cele pe care le au la dispozitie urmand un curs principal sau unul secundar obisnuit. Focus Academy cuprinde maximum 20 de studenti care au posibilitatea de a studia, prin intermediul programului MBA in domenii cu totul diferite fata de ceea ce ofera sistemele traditionale: consultanta, impresariat, sport si spectacole, investitii bancare si Internet.
Anul intai la Indiana University incepe toamna cu „Foundation Core”, parte care, dupa cum indica si denumirea, are ca pricipal scop asigurarea unei pregatiri de baza. Studentii sunt pusi in posesia „instrumentelor” de studiu necesare pentru a putea obtine rezultate maxime la sfarsitul celui de al treilea semestru universitar. Ei recunosc faptul ca primul semestru din anul intai este destul de dificil din punct de vedere a administrarii timpului, dar este singura modalitate de a pune bazele pentru pregatirea ulterioara. Tinerii mai slab pregatiti au posibilitatea sa urmeze un pre-semestru intensiv, care cuprinde cursuri de contabilitate, matematica si de utilizare a calculatorului.
Cursurile de primavara pun accent pe lucrul in echipa. Studentii sunt impartiti in grupuri de cate patru persoane, pentru a putea lua cu „asalt” proiecte din materiile de baza: contabilitate, finante, sisteme de informatii, marketing etc. Experienta dobandita in primul an de studii este cu totul deosebita si lucrul acesta se vede cel mai bine in cadrul Conferintei de Afaceri Globale, organizata la sfarsit de an. Fiecare grupa de studenti are obligatia sa scrie un raport si sa faca in plen o prezentare a unei „probleme internationale complexe”.
De-abia in anul al doilea studentii au posibilitatea sa urmeze cursuri de specialitate propriu-zisa. Universitatea ii incurajeaza sa-si proiecteze propriile domenii principale de pregatire sau sa combine in mod creativ un domeniu principal cu unul secundar si sa vina cu teme inedite pentru lucrarea de licenta. Conducerea scolii este extrem de inovatoare si receptiva la schimbare dar, ceea ce apreciaza cel mai mult studentii de la MBA este faptul ca au posibilitatea, ori de cate ori li se ofera prilejul, sa-si demonstreze initiativa si calitatile de leadership.
Scopul fundamental al programelor Focus Academy nu este doar de a pregati studenti mai buni, ci si de a spori legaturile dintre ei. Universitatea incurajeaza asocierea lor in diverse cluburi sau asociatii profesionale. Absolventii MBA au reusit sa infiinteze pana acum 33 de cluburi si organizatii in care sunt extrem de activi. Multi dintre ei se implica in activitati menite sa sprijine dezvoltarea ulterioara a carierei studentilor. Cluburi de genul Graduate Women of Business (Femeile de Afaceri Absolvente) sau Finance Club (Clubul de Finante) sunt structuri deja consacrate in America. Dar, de cea mai mare apreciere se bucura Marketing Club (Clubul de Marketing), deoarece asigura o multime de contacte profesionale. Periodic, acest club organizeaza un Road Show (Targ de joburi), unde marile companii vin si selectioneaza absolventi MBA.
Admitere
Numar de cereri de inscriere 1.643
Dosare acceptate 40 %
Studenti admisi 45 %
Media GMAT (interval) 631
(600 – 670) puncte
Media TOEFL 580 punctaj minim
Media GPA (interval) 3,30 (3,00 – 3,50)
Burse
Studenti care primesc burse 80 %
Studenti care primesc 86 %
burse in primul an
Studenti care primesc 69 %
imprumuturi
Media burselor 18.545 $
Media datoriei la absolvire 33.646 $
Taxe
Taxa pentru depunerea 75 $
dosarului
Taxa de scolarizare 8.232 $/
(in stat/in afara statului) 16.470 $
Taxe (in/in afara statului) 543 $/543 $
Costul cartilor 4.360 $
Cazare si masa 6.014 $/
(in/in afara campusului) 6.014 $
Profilul angajarii
Rata de plasament 97%
Numar de companii
care recruteaza in campus 214
Absoventi angajati imediat 82 %
Absolventi angajati 97%
in urmatoarele 6 luni
Salariul mediu de inceput 71.300 $
Nivelul salariilor medii pe domenii de angajare
Contabilitate 61.000 $
Consultanta 85.000 $
Finante 71.867 $
Management general 71.663 $
Resurse umane 58.600 $
Marketing 69.228 $
Operatiuni 74.500 $
De la filologie in Romania la finante in America
Timp de mai multi ani s-a pregatit sa dea admitere la filologie, dar drumul Silviei Struna fusese croit dinainte pe finante. I-au trebuit insa ceva ani pana sa descopere ca acesta ar fi domeniul de activitate in care si-ar dori sa-si construiasca o cariera de succes. r
Tot liceul, Silvia s-a pregatit sa dea la o facultate de limbi straine, dar a avut nesansa, chiar facand meditatii serioase, sa pice la admitere de doua ori la rand. Pentru ca trebuia sa inceapa sa traiasca in vreun fel pe picioarele proprii, a trimis CV-ul pe la mai multe firme si, nu mica i-a fost surpriza sa primeasca raspuns favorabil tocmai de la Citibank. Culmea a fost ca, in acelasi an a reusit si la facultate, desi pasiunea se cam dusese. S-a gandit insa ca o diploma este binevenita oricand, asa ca a facut eforturi supranaturale de a lucra in regim intens si de a studia in acelasi timp. r
Evolutia la banca a fost pe masura stradaniilor sale. La scurt timp, Silvia Struna a trecut de la receptie in anticamera vice-presedintelului bancii, devenind asistenta lui personala. Faptul ca stia perfect trei limbi straine – franceza, engleza si spaniola – a ajutat-o enorm. Dar si stradania de a invata din mers sa lucreze intr-un domeniu care nu avea practic nici o legatura cu stiintele umaniste. Intr-un an de zile a devenit asistenta pentru tot departamentul de marketing si credit al bacii, iar ulterior a ajuns relationship associate. „Atunci mi-am dat seama ca nu voi mai putea avansa cu studiile pe care le aveam pe drumul care mi se prefigura in cariera. Asa ca am inceput sa ma gandesc foarte serios la un MBA in finante. Am inceput sa caut o facultate de prestigiu si, bineinteles, mai ieftina. Dar nu reuseam nicicum sa iau un scor corespunzator la testele de limba engleza. Culmea este ca obtineam punctaj mai mare la problemele de matematica si ma impotmoleam la interpretarea textului. r
„Silvia a descoperit prin intermediul revistei Capital coordonatele Fundatiei Barna si a solicitat ajutorul Clarei Deak. „M-a testat si a vazut care sunt punctele slabe, pentru a putea incepe o pregatire intensiva corespunzatoare. In numai 3 saptamani am reusit sa obtin punctajul maxim la teste. Am depus dosarul la trei universitati si am primit raspuns favorabil de la toate. Am optat pentru Indiana University deoarece este cotata intre primele 10 pentru MBA-ul pe finante. In plus este si mai ieftina pregatirea acolo. Costa aproximativ 18.000 de dolari.” r
Silvia nu-si face probleme la capitolul acesta. O parte din bani a reusit sa-i puna deoparte in toti acesti ani in care a muncit foarte mult si nu a avut timp sa se distreze, deci sa risipeasca ce-a agonisit. Intre timp a facut o cerere pentru un job – assistentship – in cadrul uneia dintre facultatile din campusul universitar. Faptul ca stie mai multe limbi straine a constituit si de data aceasta un argument serios pentru a fi acceptata. Pe de alta parte, Silvia se mai gandeste ca nu ar fi rau sa solicite o bursa sau chiar un imprumut de la firma Citibank din SUA, care are o politica renumita deja in sprijinirea financiara a studentilor merituosi. Peste ani, nu-i exclus sa auzim ca Silvia Struna a fost recrutata intr-o functie importanta la aceasta companie din SUA. Inainte vreme, batranii spuneau ca ucenicia la locul de munca este bratara de aur. tr
r
Silvia Struna a fost admisa la urmatoarele universitati:r
University of Maryland – The Robert H. Smith School of Business (loc 29)r
Purdue University – The Krannert School of Management (loc 23)r
Indiana University – The Kelley School of Business (loc 20)r
r
Un MBA internationalr
Gordon S. Marshall ar putea fi considerat cu usurinta un personaj dintr-o poveste, daca nu ar fi existat cu adevarat. Fost pilot de bombardier in al II-lea razboi mondial, cu 27 de misiuni aeriene la activ, Marshall s-a intors la Los Angeles si a „atacat” industria electronica in aceeasi maniera in care a doborat tintele militare in Europa. El si-a lansat propria companie cu doar cateva mii de dolari, bazandu-se pe cunostintele acumulate la University of Southern California Business School. De-a lungul ultimei jumatati a secolului trecut, a reusit sa transforme Marshall Industries intr-un gigant a carui distributie de componente electronice a ajuns la 1 miliard de dolari.r
In 1997, in urma primirii unui enorm dar de 35 milioane de dolari de la omul de afaceri, universitatea la care a studiat, a luat, asa cum era si firesc, numele generosului sponsor, devenind Marshall School of Business. Schimbarea titulaturii nu a fost doar un simplu gest de exprimare a multumirii, cat un mod de a evidentia spiritul inovator, antreprenorial al lui Gordon Marshall, care a devenit centrul filozofiei de pregatire la USCs B-school. Un an mai tarziu, universitatea a reusit sa ajunga in Top 25 Business Week, devenind una dintre cele mai cautate institutii de pregatire postuniversitara in domeniul afacerilor. r
Nu cu mult timp in urma, conducerea institutiei a avut intuitia sa lanseze in cadrul programului MBA un modul special PRIME (Pacific Rim Education), care a devenit unul dintre cele mai apreciate de studenti. Lansat in 1997, acest curs de cinci saptamani concentreaza informatii despre practicile de afaceri din Asia si America Latina. Ulterior, studentii grupati pe echipe incep sa lucreze la proiecte de consultanta, practica finalizata cu o excursie de 10 zile de cercetare intr-una din cele sase locatii ale universitatii din China, Japonia, Mexic si Indonezia. Desi aceasta excursie ridica oarecum cheltuielile de studii – 400$ pentru calatoria in Mexic sau 1000$ pentru destinatiile din Asia – este greu de gasit un participant care sa spuna ca nu a meritat sa faca investitia. Programul ofera acces atat la managerii unor companii multinationale, cat si la observarea modalitatilor de rezolvare a problemelor cu care se confrunta oamenii de afaceri si economia tarilor respective.r
De altfel, Marshall School of Business obliga toti studentii din primul an de studii, inclusiv pe cei de la cursurile part-time, sa efectueze o calatorie de studii in strainatate. Aceasta este una dintre conditiile impuse pentru absolvirea unui program MBA. Prin sistemul de facilitati acordat de universitate, studentii au posibilitatea sa studieze un intreg semestru la una din cele 24 scoli din America Latina, Asia, Australia sau Europa cu care Marshall are intelegeri sau sa opteze pentru studii de o luna in Brazilia, Germania, Austria. Multi dintre absolventi ajung ulterior sa dezvolte afaceri de succes cu parteneri din aceste zone sau chiar in mod independent.r
„Entertainment” la Marshall Schoolr
Acest program MBA, foarte la moda acum in randul tinerilor, este destinat celor care vor sa lucreze in industria filmului, a sportului, muzicii, in televiziune (inclusiv in firmele care ofera televiziune prin cablu), in media, in domeniul parcurilor tematice (de exemplu Disney Land) sau in tehnologia de ultima ora (DVD-uri, MiniDiscuri etc.)r
Cursurile din cadrul acestei specializari pun accent pe entertainment, media sau comunicare: Economia si finantele industriei entertainmentului, Marketingul in industria entertainmentului, Afacerile in industria sportului, Internetul in industria entertainmentului, Revolutia in televiziune: Ce va aduce viitorul? etc. Studentii de obicei combina cursurile din cadrul acestei specializari cu acelea oferite de Scoala de Cinema/ Televiziune din cadrul University of Southern California.r
Cei care termina aceasta specializare pot ocupa functii in marketing, finante, IT, promovare, dezvoltarea de noi afaceri, resurse umane, comunicare.r
Pe langa aceasta specializare exista si „Asociatia Afacerilor in Entertainment”, care beneficiaza din plin de asezarea in California de Sud, asa-zisa „capitala mondiala a entertainmentului”. Aceasta asociatie ofera informatii si traininguri in diferite domenii ale industriei entertainmentului, faciliteaza contactele intre studenti si cei care lucreaza in aceasta industrie, organizeaza targuri de joburi, sponsorizeaza simpozioane, discutii si asa-numitele „zile la lucru”, prin intermediul carora studentii au posibilitatea sa vada cum se desfasoara o zi de munca intr-un anumit departament din cadrul unei companii de entertainment.r
r
Admitere Si costurir
Numar de candidati inscrisi:t1.408r
Part-time: t898r
Candidati acceptati la inscriere: t51 %r
Candidati acceptati efectiv: t26 %r
Femei: t29 %r
Straini: t23 %r
Minoritati: t15 %r
Varsta medie: t28 anir
Media anilor de experienta r
profesionala: t4r
Scor GMAT mediu: t655r
GPA mediu: t3,3 (interval: r
t2,3 pana la 4,0)r
Cheltuieli de scolarizare r
anuale si taxe: t23.958 $r
Cazare si masa: t12.000 $tr
Salariul mediu la angajare: t120.900 $r
Visul bucuresteanului plecat la studii in SUAr
Vlad Floroiu a descoperit pasiunea pentru mass media de-abia dupa ce a devenit student la ASE. Intamplarea a facut sa devina colaborator la revista VIP si mai apoi la Radio 21. Lumea descoperita in presa l-a fascinat intr-atat incat legaturile au devenit permanente. r
„Cand am terminat facultatea de management, in 1997, am vrut sa continui activitatea in acest domeniu, dar la un nivel mai inalt, nu doar ca simplu redactor. Imi doream sa lucrez in entertainment la un departament de marketing sau undeva la Disney Land… Oricum, undeva unde sa simt viata. Asa s-a nascut dorinta de a face un MBA in entertainment. Din pacate, in Romania nu exista asa ceva si nici piata de divertisment nu este prea dezvoltata.”r
Optiunea de a pleca la studii in strainatate l-a costat cam mult. Mai intai, pentru ca a trebuit sa renunte la serviciu. Munca foarte solicitanta ca director de readers market la revista Unica nu-i ingaduia sa se pregateasca pentru admiterea la una dintre putinele universitati din America unde se fac specializari in entertainment. „Doi ani de zile am lucrat la acest proiect (admiterea la un MBA – n.r.). A trebuit sa ma apuc serios de studiul limbii engleze pe care nu o stiam deloc, pentru ca nu facuse parte din materiile mele de studiu nici in liceu si nici in facultate. Asa ca am inceput sa merg la meditatii intensive de trei ori pe saptamana. Apoi m-am apucat sa fac exercitii pentru sustinerea testelor.” In paralel, Vlad urmarea toate informatiile de pe Internet sau cele obtinute pe diverse alte cai pentru a putea alege o facultate in profilul ce-l interesa, ieftina si pozitionata in top 25. Misiune dificila, fapt vazut si in rezultatele obtinute. r
„Prin intermediul unui articol publicat in Capital, am ajuns sa o cunosc pe Clara Deak. Am fost impresionat de materialele pe care mi le-a pus la dispozitie, asa ca m-am lasat pe mana ei sa ma pregateasca pentru admitere.” Dupa numai un an, Vlad Floroiu a luat testele cu cel mai mare scor posibil si a fost admis la nu mai putin de sapte universitati din State. A optat pentru Marshall School of Business, pe motivul ca acolo este centrul lumii entertainmentului. Dar nu numai din aceasta cauza. Universitatea se afla in topul celor la care dorea sa ajunga sa studieze, fapt care genereaza o serie intreaga de facilitati. „Exista, spre exemplu, o retea puternica de fosti absolventi gata oricand sa te ajute sa gasesti un job in timpul studiilor sau dupa aceea. Nu trebuie neglijat faptul ca programul costa aproximativ 30.000 de dolari pe an, bani pe care va trebui sa-i imprumut. Faima de care se bucura universitatea te ajuta sa gasesti mult mai usor creditori. Sunt fundatii care iti imprumuta banii de care ai nevoie.” r
Dupa absolvire, Vlad este convins ca va gasi lesne un loc de munca unde sa castige nu numai banii pe care va trebui sa-i restituie, dar si o experienta reala in entertainment. Intre timp, spera sa se dezvolte si in Romania acest sector de activitate pentru a putea sa-si vada visul cu ochii: o lume a divertismentului la Bucuresti, iar el conducand afaceri adevarate aici. tr
r
Vlad Floroiu a fost admis la urmatoarele universitaTi:r
American University – The Kodog School of Businessr
George Washington – The School of Business and Public Managementr
University of Wisconsin – The Madison School of Business (loc 35)r
Arizona State University – College of Business (loc 33)r
University of Maryland – The Robert H. Smith School of Business (loc 29)r
Purdue University – The Krannert School of Management (loc 23)r
University of Southern California – The Marshall School of Business (loc 21)r
UCLA – The Anderson School of r
Business – este pe lista de asteptare.r
r
Fundatia Barna Educational Center ofera sprijin celor care vor sa se inscrie la un MBA in strainatate, prin programele speciale de instruire, pentru:r
pregatirea pentru sustinerea testelor GEMAT si TOEFL;r
consultanta in pregatirea dosarului de admitere;r
informare despre politica de admitere, aspecte care trebuie evitate sau subliniate;r
acces liber la baza de date si informatii despre programele MBA;r
prezentarea politicilor de bursa/finantare si identificarea surselor de finantare.r
Informatii suplimentare la r
tel: 321.13.53; 093/501.642; r
E-mail: cdeak@itcnet.ror