Curtea Constituţională (CC) a amânat pentru 9 decembrie deciziile privind legile pe care guvernul Boc şi-a asumat răspunderea (a salarizării bugetarilor, a educaţiei şi a reorganizării instituţiilor publice). Adoptarea celor trei legi face parte dintre condiţiile impuse de FMI pentru eliberarea următoarelor tranşe din acordul de 12,95 miliarde de euro.

Legea salarizării unice a bugetarilor ar trebui să fie adoptată (publicată în Monitorul Oficial) până pe 30 octombrie, potrivit acordului cu FMI. Una din posibilele consecinte ale amânării ar putea fi întârzierea plătii celei de-a treia tranşe de către Fond, după cum dezvăluia Capital.ro la începutul lunii.

Reprezentanţii FMI nu pot comenta nimic pe această temă până nu se termină evaluarea. În concluziile pe care le vor prezenta la finalul vizitei, se va prezenta şi un punct de vedere oficial pe această temă, cel mai probabil din partea şefului delegaţiei FMI la Bucureti, Jeffrey Franks.

O serie de reprezentanţi ai Fondului Monetar Internaţional se află în vizită la Bucureşti, pentru a face o evaluare a situaţiei înainte de acordarea celei de-a treia tranşe din împrumut. Vizita se derulează în perioada 28 octombrie – 9 noiembrie.

Trei legi importante, contestate
În contestaţiile privind constituţionalitatea legilor, liberalii au susţinut, ca o critică relativă, că Executivul a încălcat prin cele legi asumate prevederile articolului 114 aliniatul 1 din Constituţie, conform căruia „Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în sedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii”.

Astfel, Curtea Constituţională va lua în discuţie excepţia de neconstituţionalitate ridicată de PNL în cazul Legii privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi FMI.

PNL reclamă lipsa avizului constituţional al Curţii de Conturi întrucât, prin această lege, se înfiinţează organe de specialitate în subordinea Guvernului sau a ministerelor.

Totodată, legea limitează dreptul la muncă, condiţionând continuarea raporturilor de muncă sau impunând încetarea forţată a raporturilor de muncă, pornind de la un criteriu profund discriminatoriu: nivelul pensiei nete aflate în plată, iar stabilirea unui asemenea criteriu contravine principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, fără discriminări, mai spune PNL.

Printre cele reclamate la Curtea Constituţională PNL afirmă că prevederea prin care lucrătorul este obligat la zile libere „fără plată pentru o perioadă de până la zece zile lucrătoare” contravine principiului libertăţii absolute a dreptului la muncă consacrate de articolul 41, alineatul 1 şi încalcă caracterul obligatoriu al convenţiilor colective în vigoare.

Mărul discordiei: salarizarea unitară
Tot miercuri, Curtea Constituţională va lua în discuţie şi sesizarea parlamentarilor PNL privind neconstituţionalitatea unor prevederi ale Legii salarizării unitare.

Potrivit liberalilor, Legea salarizării unitare încalcă articolul 141 din Constituţie, pentru că Guvernul avea obligaţia de a solicita pentru acest proiect de lege avizul Consiliului Economic şi Social, iar din expunerea de motive care a însoţit proiectul de lege nu rezultă dacă un astfel de aviz a fost sau nu solicitat de către Executiv.

În plus, legea încalcă dispoziţiile articolului 16, alineatul 1 din Constituţie, potrivit căruia „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, şi ale articolului 53 din legea fundamentală, care reglementează situaţiile speciale în care poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi.

Parlamentarii PNL sesizează că, potrivit dispoziţiilor articolului 34 din legea unitară, actele de contestare salarială sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ. Or, potrivit liberalilor, astfel de acte de stabilire a salariului nu pot fi de competenţa instanţelor de contencios administrativ deoarece, conform dispoziţiilor articolului 52 din legea fundamentală, sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ doar actele administrative emise de autorităţile publice. În schimb, actele de stabilire a salariului sunt acte eminamente de dreptul muncii, care trebuie supuse jurisdicţiei de dreptul muncii, şi nu de contencios administrativ.

Totodată, PNL menţionează în sesizarea înaintată Curţii Constituţionale şi încălcarea dispoziţiilor articolului 41, alineatele 1, 2 şi 5 din Constituţie, dar şi ale articolului 47 din legea fundamentală.

„Prin eliminarea cumulului de funcţii practic este limitat şi încălcat dreptul constituţional al oricărei persoane la muncă, drept ce nu poate fi îngrădit de stat. Dreptul la muncă este un drept fundamental, de natură patrimonială, recunoscut de Constituţie, ca şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care nu poate fi îngrădit în mod arbitrar de către stat. Or, prin interzicerea cumulului de funcţii, practic, dreptul la muncă este grav încălcat, prin legea criticată fiind interzis unei persoane să muncească cu cumul de funcţii. Aşadar, pentru aceste considerente considerăm că textul criticat încalcă prevederile constituţionale. (…) Este pentru prima dată după 1990 când unor bugetari le scad, practic, veniturile nete câştigate până în prezent. Dacă până acum cetăţenii se confruntau cu eventualele întârzieri de creştere ale salariilor şi veniturilor, începând cu luna ianuarie banii primiţi vor fi mult mai puţini”, conchid parlamentarii PNL.

Legea Educaţiei mai aşteaptă

Totodată, Curtea Constituţională ia în discuţie şi sesizarea PNL privind Legea educaţiei. Parlamentarii liberali au menţionat că Legea educaţiei naţionale mai încalcă trei articole, printre care articolul 40 alineatul 3, potrivit căruia „nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică”.

În plus, Legea educaţiei încalcă principiul egalităţii de şanse garantate de articolul 4 alineatul 2 din Constituţie, articolul 16, alineatul 1 potrivit căruia „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări” şi alineatul 2 potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege”, precum şi articolul 32, alineatul 6, conform căruia „autonomia universitară este garantată”, potrivit liberalilor.

Sursa: Mediafax