Acesta afirmă că adoptarea monedei euro este o oportunitate şi niciun fel de contraargument că "nu suntem pregătiţi, nu avem salarii, nu există convergenţă", nu stă în picioare.

Profesorul Adrian Mitroi consideră că orice vot trebuie dat cu gândul la copiii noştri, pentru că 'este dovada cea mai frumoasă de altruism, să votezi înţelept cu o viziune pe termen lung'.

Mitroi a mai vorbit în interviu despre piaţa românească de capital, despre listarea pe bursă a companiilor de stat şi despre evenimentele post-Brexit.

AGERPRES: Cât de importantă este pentru România adoptarea monedei europene?

Adrian Mitroi: Eu cred că este cel mai bun proiect de ţară pe care îl putem avea, din următorul motiv: inabilitatea politicienilor, oricât de mult şi-ar dori ei de a mai face pace suficientă pentru un ciclu politic. Ei nu pot sta în echilibru. Tangajul politic se va schimba în mod constant şi noi nu o să avem giroscopul acesta. Giroscopul investiţional va fi şi el afectat. Atunci, singurul proiect înţelept, înţelegând constanta volatilităţii politice, este proiectul acesta independent de avatarurile politice. Toate argumentele pe care le ştiu foarte bine şi toate contraargumentele, nu mai sunt valabile în realitatea de astăzi.

AGERPRES: Sunt voci care spun că adoptarea prea devreme a monedei europene ar putea aduce România în situaţia Greciei. Cum comentaţi?

Adrian Mitroi: Finanţele noastre publice sunt altele. Sunt mult mai solide, avem deficite, transparenţă, sigur nu o să ajungem în situaţia Greciei. Din punctul acesta de vedere avem o altă abordare şi o altă cultură economică, chiar şi la nivel guvernamental. Deficitul nostru de convergenţă nu poate fi închis în perioada necesară pentru noi. Ne va lua prea mult de unii singuri. De acolo importăm disciplina, rigurozitatea absolut necesară, acum când toată lumea fuge de euro şi o consideră o construcţie fragilă. Eu cred că acum este o oportunitate pentru noi acest proiect de ţară. Nu aş sta pe gânduri şi nu am niciun fel de contraargument, că nu suntem pregătiţi, că salariile, că convergenţa, nu cred.

AGERPRES: În ceea ce priveşte piaţa de capital, la sfârşitul lunii septembrie, România a fost inclusă oficial pe lista ţărilor care prezintă un potenţial substanţial de a trece la statutul de piaţă emergentă. Ce schimbări vor exista după ce România va fi efectiv recunoscută ca o piaţă emergentă?

Adrian Mitroi: E un pas înainte spre modernizarea şi emanciparea generală a societăţii, aşa cum societatea românească este trei sferturi la euro, aşa suntem în trei sferturi emergentă. Sunt exact nişte date care ţin de 'blase-ul economic' al românului. Românul e blazat, dar nu mai are la momentul acesta vigoarea, forţa, ambiţia antreprenorială. Exact la fel se întâmplă şi cu riscul pe bursă, dar oricum, paradigma bursieră mondială se schimbă. Este altceva acolo, bursele trebuie să se reinventeze. Eu cred că bursa nu are cum să fie mai avansată decât este societatea românească, care este o societate foarte blazată economic.

AGERPRES: Listările companiilor de stat sunt o soluţie pentru dezvoltarea pieţei autohtone de capital?

Adrian Mitroi: Piaţa de capital pune preţul riscului şi alocă riscul acolo unde în mod normal băncile nu ar aloca acel capital. Asta face piaţa de capital. Listarea are doar avantajul că măreşte valoarea participaţiei statului, cu ce rămâne. Probabil că o să fie mai multă lichiditate. O bursă trage înainte atunci când pune preţul pe risc. Preţul pe risc înseamnă atunci când ai o propunere antreprenorială care trebuie să fie verificată de opiniile democratice ale capitaliştilor.

AGERPRES: Consideraţi eficientă listarea duală a companiilor de stat? Mă refer în special la listarea şi pe o bursă externă.

Adrian Mitroi: Am trecut de faza aceasta. Nu mai este niciun motiv (să listezi şi pe o bursă externă n.r.). Acum 10-15 ani ne dădeam pe spate cu chestia asta. Nici vorbă. Pot să vină direct să cumpere (investitorii n.r.). Au toate instrumentele moderne, au legislaţie europeană, au tot ceea ce trebuie. Unde să le mai listezi?

AGERPRES: Vă aşteptaţi ca în viitor criptomonedele precum Bitcoin să fie mai folosite decât cele pe care le generează astăzi băncile centrale?

Adrian Mitroi: Există un interes datorită faptului că băncile corespondente care ajută băncile comerciale şi centrale să transfere aceste schimburi au nişte costuri. Aceste costuri trebuie scăzute. Au rămas ultimele costuri mari şi importante în tranzacţiile financiare internaţionale. Profitabilitatea tranzacţiilor se măsoară la mai multă distanţă de virgulă pentru că dobânzile sunt foarte mici. Atunci există presiunea pe operaţiuni eficiente, pe apariţia de monede. Şi băncile centrale şi-ar dori un fel de Bitcoin, ca dovadă a unui proiect la care lucrează şi bănci centrale, dar şi private. Deci există un mod de a pune presiune pe sistemul bancar internaţional, iar datorită costurilor foarte mari prin băncile corespondente şi prin cursul de schimb, eu cred în drumul spre o monedă de genul acesta. Tot ce este inovaţie şi nou va pune presiune pe un sistem deja depăşit câteodată şi insuficient reformat.

AGERPRES: În altă ordine de idei, vă aşteptaţi să se finalizeze Brexit-ul, având în vedere că în prezent situaţia mai mult stagnează decât evoluează?

Adrian Mitroi: Cred că trebuie să ne uităm la Scoţia, foarte interesantă poziţia acesteia şi care nu-i dă Regatului Unit, aşa cum am crezut noi, libertatea de a vorbi în numele tuturor. Niciun politician nu mai vorbeşte astăzi în numele tuturor constituenţilor. El trebuie să aibă grijă de cei 49%, fie că este în America, sau în Coreea de Sud. Deci, trebuie să ţii cont de constituenţi. Eu cred că va prevala o modalitate foarte fină de întoarcere a votului dintr-un singur motiv: comportamental şi psihologic. Votul, la un moment dat, este votul unei singure generaţii împotriva unui proiect multigeneraţional şi care afectează generaţiile viitoare. Foarte mulţi care au drept de vot nu sunt şi cei care au dreptul economic de vot, adică care vor trebui să susţină consecinţele economice ale votului. Eu cred că ar trebui găsită o soluţie de compromis. Noi trebuie să votăm cu gândul la copiii noştri de fapt. Este dovada cea mai frumoasă de altruism, să votezi înţelept cu o viziune pe termen lung. Să te gândeşti la autostrăzi, la siguranţa circulaţiei, la confort, sănătate, la altceva decât era modelul de până acum. Eu cred că politicianul versat englez s-ar putea să mai cumpere ceva timp şi să găsească o formulă acceptabilă prin care să întoarcă această situaţie. Incorectitudinea de a vota este o mare nedreptate la scara istoriei şi ea nu poate fi lăsată aşa. Ea oricum va fi erodată economic. Nu va trece mult timp şi cea mai mare parte dintre cei care au votat (pro-Brexit n.r.) ori vor fi foarte în vârstă ori recunosc deja că este o mare eroare economică.

AGERPRES: În aceste condiţii, cum credeţi că va fi menţionat în istorie fostul premier David Cameron?

Adrian Mitroi: Acesta este modelul de politician care îşi asumă riscuri, modelul de aroganţă a oamenilor cu foarte multă putere. Este în regulă cu cei care sunt aroganţi şi au puţină putere, e foarte periculos când cei cu foarte multă putere sunt aroganţi. Aroganţa de a încerca un vot la un moment dat pentru o chestie care era despre mai mulţi vorba şi despre generaţiile viitoare este absolut inacceptabilă. El nici nu mai există pe scena istorică şi toată lumea îl desconsideră. E o mare eroare la scara istoriei şi o nedreptate făcută generaţiilor viitoare. AGERPRES