Întrebat dacă există obligația legală de a face înghețări de salarii, ministrul a răspuns:

„Da, și nu. Dacă acest prag devine unul structural, în sensul în care pe o perioadă mai lungă de timp acest prag este depășit și este datorat unor cauze care țin într-adevăr de politica guvernamentală, atunci într-adevăr trebuie luate o serie de măsuri. Nu suntem în această situație. Noi avem o creștere a ponderii datoriei publice în PIB, pentru că la asta se referă legea responsabilității fiscal-bugetare conjuncturală.

Anul acesta România are vârfuri de plată în valoare de 100 de miliarde de lei și atunci când face o prefinanțare până la urmă a acestor vârful de plată, pentru că asta am făcut în primele patru luni ale anului, noi am prefinanțat tot ce înseamnă necesarul de finanțare al României, pentru am luat 50% din necesarul de finanțare în primele patru luni. De ce? Pentru că au fost și condiții de piață mai bune și pentru a preîntâmpina o serie de volatilități care pot apărea pe piețele financiare interne și internaționale.

În momentul în care iei această prefinanțare, practic ea se adaugă la datoria publică, se suprapune peste vârfurile de plată care urmează a se stinge.

Deci, o perioadă de timp, tu practic ai o datorie dublă, dar, doar scriptică, pentru că, de exemplu, când vine primul vârf de plată, care a fost, de exemplu, în aprilie, de 12 miliarde de lei, acei 12 miliarde de lei pe care tu i-ai luat în avans și care s-au suprapus peste cei două 12 și erau 24, ca să fac un exemplu foarte simplu, o să rămână doar 12, deci ai o reducere de mai ales lunile următoare”.

Adrian Câciu a făcut mai multe împrumuturi decât Florin Cîțu

Adrian Câciu a fost întrebat, de asemenea, dacă de-a lungul mandatului său a făcut mai multe împrumuturi decât predecesorul său, Florin Cîțu.

„Am fost nevoit să o fac pentru că ar trebui să plătesc și datoriile făcute în acea perioadă. Și noi plătim datoriile făcute în acea perioadă și uitați cu mine să spun la cârma finanțelor publice, ne-am lovit de câteva ori de această atingere a ponderii datoriei publice în PIB de 50% după care lucrurile și-au revenit.

Anul trecut am închis la 47,2. Anul acesta este prognozat, se închide la 45,6% din PIB. Dar de ce ne lovim de aceste acest nivel de 50%? Pentru că atunci când am preluat am preluat la 49% și atunci orice împrumut pe care îl faci, care înseamnă, pe de o parte finanțarea deficitului public sau rambursare anticipată de datorii se adaugă, dar este în acel vârf de la 49% în sus.

Noi nu vorbim acuma de datoria nominală. Datoria nominală este în creștere atâta timp cât tu nu o să ai excedente bugetare. Noi nu suntem o țară care să avem excedente bugetare”, a declarat acesta la Antena 3 CNN.

Care este gaura bugetară pe anul acesta?

În continuare, ministrul Finanțelor a fost întrebat care este gaura bugetară pe anul 2023.

„Absolut niciuna. Am avut o încetinire a încasărilor pe primul trimestru de 4,7 miliarde pe care o consider oarecum închisă. Prin această ordonanță de ajustare a cheltuielilor bugetare care în valoare de 5,3 miliarde consider că se va închide.

La nivelul a patru luni de zile, cumulat, nivelul veniturilor programate este egal cu nivelul veniturilor declarate de către contribuabili. Deci nu este o problemă de estimare, este o problemă de încasare efectiv. Adică mai trebuie să lucrăm la instrumentele de colectare”, a răspuns Adrian Câciu.