În orice familie, dacă ești în criză, te gestionezi cu banii pe care îi ai, nu te mai duci la cârciumă.
Așa înțeleg că e filozofia. Bun, atunci de ce nu se aplică și la datoria publică?
Dacă criza te costă 5% din PIB(contravaloarea măsurilor bune sau mai puțin bune pe care le iei) de ce faci datorie publică de 44%, în crestere cu 10 pp din PIB?
Sau te duci la cârciumă de restul? Ca erau de ajuns 5 puncte procentuale.
Le-a scăpat multora, dar ăsta este cel mai grav efect al rectificării și anume creșterea plafonului datoriei publice la 44% din PIB.
Adică imediat la limita de 45% considerata limită de risc maxim de catre LRFB si de la care trebuie sa vii cu un plan de masuri de reducere a datoriei publice.
Și acum lecție de economie pentru urechiștii din acest domeniu. Se știe că orice deficit cât de mic ar fi adaugat la datoria publica în mod direct.
Dacă urechiștii fac datorie publică 44% din PIB, cum și cine crede că deficitul public pe anul 2021 va fi mai mic de 1% ca să nu depășești limita de 45% din PIB la datorie publică?
Aberant și imposibil să vii sub 1% după 8,6%. Numai dobânzile vor fi peste 1% din PIB!!!
Și atunci singura șansă să stai sub 45% este să plătești din datoria curentă. Sa plătești nu să o rostogolești. Din ce dacă ești pe deficit?
Din creșterea taxelor dublată de reducerea drastică a cheltuielilor(austeritate, restructurări masive, lipsă stimuli economici și fiscali).
Așteptați-vă la asta pentru că amatorii au săpat o groapa atât de mare încât nu există o altă soluție dacă avem ghinionul să îi lăsăm să ajungă la datorie publică de 44% din PIB.
Creșterea de taxe și impozite înseamnă ca peste 19 milioane de români si 700 mii de companii sa plătească datoriile făcute din pix de amatori.
PS datoria publică crește în 2020 cu 19 miliarde de euro, într-un singur an, în contextul în care în ultimii 3 ani, cumulat, datoria publică a crescut cu 18 miliarde euro.
Șah-mat!
