Adrian Câciu cere schimbarea programei școlare

Adrian Câciu a subliniat importanța profundă a digitalizării, afirmând că aceasta reprezintă o reformă structurală de amploare fără egal, comparativ cu orice altă reformă. El a descris digitalizarea ca fiind o schimbare civilizațională majoră, în care societatea trece de la o paradigmă tradițională la una modernă.

Câciu a exprimat o nemulțumire privind modul în care educația s-a adaptat la noile tehnologii. El a observat că metoda de învățare folosită de copiii săi este aceeași pe care a avut-o el, bazată pe o programă școlară care nu a fost actualizată pentru a reflecta schimbările tehnologice și sociale recente. Potrivit lui, actuala abordare a digitalizării în educație se limitează la utilizarea e-mailurilor și a aplicațiilor de mesagerie, precum WhatsApp, ceea ce consideră că este insuficient și chiar simplist în contextul unei reforme educaționale de amploare.

El a subliniat că pentru a beneficia cu adevărat de digitalizare, sistemul educațional trebuie să treacă dincolo de aceste măsuri superficiale și să implementeze soluții care să reflecte în mod real transformările tehnologice și nevoile moderne ale elevilor. Câciu a sugerat că este necesară o abordare mai profundă și integrată pentru a transforma învățământul într-un sistem adaptat epocii digitale.

”Digitalizarea unui stat şi a unei societăţi înseamnă o reformă structurală de cea mai mare, o reformă mai de amploare decât orice alt tip de reformă. Este o transformare civilizaţională, ca să zic aşa, pentru că trecem de la o paradigmă la alta. Acum nu vă supăraţi pe mine, o să se supere sistemul de educaţie pe mine. Dar noi am rămas la metoda de învăţare… mă uit la copiii mei. Copiii mei învaţă încă aşa cum învăţa tatăl lor, pe aceeaşi programă neadaptată la nimic. Digitalizarea constă în mail-uri sau în WhatsApp-uri, ceea ce mi se pare infantil dacă discutăm de digitalizarea în sistemul de educaţie”, a afirmat Adrian Câciu.

El a subliniat că nu este realist să ceri actualei generații să citească „Moara cu noroc” de Ioan Slavici dintr-o carte, în condițiile în care tinerii își petrec majoritatea timpului cu ochii pe tabletă.

,,Deci ei se adaptează mult mai repede dar noi nu le oferim nimic. Noi o să-i punem să înveţe Moara cu noroc a lui Slavici, nu vă supăraţi, cu tot respectul trebuie să îi ducem să citească, dar haideţi să facem în mod atractiv. Nu poţi să-i ceri Moara cu noroc a lui Slavici de pe carte, când el toată ziua stă cu ochii în tabletă, în digital. Ori transformăm din perspectiva asta educaţia într-un mod reformator, cu ochii la viitor, ori o să fim într-o struţo-cămilă”, a mai declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Ministrul sugerează o adaptare rapidă a sistemului educațional

El a subliniat că este necesară o adaptare rapidă a sistemului educațional, deoarece copiii au evoluat mult mai repede decât metodele tradiționale de învățare. Ca exemplu, acesta l-a dat pe fiul său cel mare  care a început să interacționeze cu digitalizarea și să folosească YouTube la vârsta de șapte ani, fără niciun indrumare din partea părinților. La fel s-a întâmplat și cu fiul cel mic care a învățat singur să navigheze pe telefonul mobil la doar doi ani, imitând ceea ce vedea de la adulți. Câciu a accentuat că, în timp ce copiii se adaptează rapid la tehnologie, educația nu reușește să țină pasul.

”Trebuie totuşi acolo gândită o adaptare rapidă pentru că pe noi ne-au depăşit copiii. Cel mare a prins digitalizarea, să zic aşa, Android-ul, pe la şapte ani, a început să se joace pe YouTube, fără să-i zicem noi. Cel mic, în schimb, la doi ani de zile, ne trezeam că cântă telefonul şi nu ştiam de ce cântă telefonul. Vedea cum facem noi pe Android şi a început să fure, cum apasă el pe ecran. Deci ei se adaptează mult mai repede dar noi nu le oferim nimic.”, a mai declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

El a oferit și motivele pentru care inteligența artificială nu a fost integrată încă în administrație.

”Dacă vă puneţi întrebări de ce nu este încă acceptată la nivelul de aşteptare inteligenţa artificială în administraţie, este frica de schimbare, oameni buni. Dacă vrei să faci digitalizare în orice instituţie, dar şi în privat, să ştiţi că privatul nu e diferit, o să se supere privatul pe mine când zic asta, nu e diferit. 60% din companii nu au digitalizare au o pseudo-digitalizare, un pic aşa. Au trecut la mail-uri ca să spună nu se mai fac hârtii, dar nu e digitalizare în adevăratul sens al cuvântului cum vedem totul digital în alte companii care sunt de vârf. Este încă rezistenţa la schimbare, dar eu sunt convins viteza e prea mare, că lucrurile vor evolua foarte rapid în sensul unei digitalizării atât a administraţiei cât şi a companiilor private”, a mai declarat Adrian Câciu.