Deficitul bugetar vine, practic, din prognoze, din estimări și din modul în care au evoluat încasările ANAF, a declarat Adrian Câciu după audierile din Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor.
Ministrul a fost întrebat dacă, în ceea ce privește deficitul bugetar, consideră că are și el o vină pentru felul în care s-a făcut bugetul pentru anul 2023, așa încât s-a ajuns să nu se mai atingă ţinta de 4,4% din PIB, acesta a răspuns:
„Am avut şi declaraţia fostului prim-ministru al României, toţi până la urmă avem o responsabilitate. Acest buget a fost aprobat de Guvernul României, a fost aprobat de ambele comisii de buget-finanţe, conduse de cei care critică bugetul. A fost promovat de preşedintele României”.
Bugetul a fost făcut pe o serie de prognoze
Potrivit lui Adrian Câciu, bugetul a fost făcut pe o serie de prognoze puse la dispoziţie de Comisia Naţională de Prognoză şi de Banca Naţională.
„Apropo de aceste prognoze, după cum ştiţi, Banca Naţională estima că inflaţia va fi cu o cifră de-abia în trimestrul 1 sau în semestrul 1 din 2024. Iată că deja inflaţia am reuşit, printr-o serie de măsuri, să o ducem cu o cifră începând de luna trecută”, a spus el.
Deci, diferenţa, practic, vine din prognoze, din estimări şi din modul în care au evoluat încasările ANAF, a afirmat fostul ministru al Finanțelor.
„Pe de altă parte, au fost luate o serie de măsuri încă din februarie, când am spus că avem o sincopă pe încasări. Au fost luate o serie de măsuri la nivelul Guvernului – atunci era Guvernul Ciucă -, am avut acea ordonanţă în luna mai”, a adăugat acesta.
De asemenea, au fost luate măsuri la nivelul ANAF – au fost şi ANAF şi Vamă, că nu e numai ANAF aici implicat – au fost înlocuite conducerile şi lucrurile au intrat într-o stabilizare din perspectiva deficitului bugetar, a mai spus Adrian Câciu.
Deficitul la şase luni programat era de 2,6%
Ministrul Ivestițiilor și Proiectelor Europene a mai precizat că deficitul la şase luni programat era de 2,6% din PIB, însă s-a închis la 2,3%.
„Pe de altă parte, deficitul programat la şase luni era 2,6. S-a închis în 2,3. De ce a fost programat la 2,6? Cei care, iar, critică din perspectiva aceasta, noi am schimbat modul de programare bugetară, am spus că facem buget pe programe şi am dus o mare parte din cheltuieli în prima parte a anului, spre deosebire de modul clasic în care se acţiona, în care mare parte de cheltuieli se face în a 2-a parte anului.”, a explicat el.
Este în continuare presiune pe buget
Adrian Câciu a subliniat că presiunile sunt în continuare pe buget şi de aceea se face o nouă abordare de consolidare bugetară, pentru că situaţia economică din România nu este în accelerare. Creşterea economică este mai mică anul acesta decât anul trecut, inflaţia a scăzut mai repede, ceea ce e bine pentru cetăţeni, a spus acesta.
„(…) Din ce am văzut şi a anunţat aseară, dacă nu mă înşel, domnul ministru Boloş, ministrul de Finanţe, deficitul la 7, la 8 luni – 2,7% – nu este într-o zonă, aşa cum, mă rog, s-a spus la momentul …(…) unii ipocriţi au vorbit prea mult despre găuri bugetare care de fapt erau deficitul asumat în România. La momentul acesta, după cum a spus domnul ministru, şi un calcul, ar fi 43 de miliarde deficitul. Până la urmă, deficitul anual este la 68 de miliarde”, a afirmat el.
Potrivit lui Adrian Câciu, măsurile ce trebuie luate sunt necesare din perspectiva anului 2024, pentru a nu avea austeritate. Nu este vorba de anul 2023, e vorba de 2024 şi este vorba de o discuţie foarte aplicată şi completă şi pragmatică, în beneficiul cetăţenilor României, a subliniat acesta.
„Dacă vreţi să avem austeritate în 2024, atunci ok, criticaţi-ne că noi vrem să consolidăm, să avem o consolidare fiscal-bugetară. Dacă vreţi în continuare să avem cheltuieli, risipă la nivel bugetar, criticaţi-ne, dar noi ne asumăm să respingem aceste cheltuieli”, a declarat ministrul.
