Adrian Câciu, analiza economică a ciclului electoral 2020-2024
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a realizat o analiză detaliată a contextului economic din perioada ciclului electoral 2020-2024, subliniind că aceasta a fost o perioadă plină de contraste.
Într-o postare pe Facebook, Câciu a menționat că economia a trecut prin schimbări drastice, de la o inflație redusă la una istorică pentru multe economii europene, urmată de o stabilizare treptată.
„Am trecut de la o inflație redusă la una istorică pentru multe economii, apoi un regres al puseului inflaționist, un tip de sinusoidă care a afectat direct puterea de cumpărare”, a spus ministrul, subliniind că aceste schimbări au necesitat „intervenții fiscal-bugetare sau/și monetare diverse, specifice dar și inovative”.
Crize multiple și efectele lor asupra economiei
În analiza sa, Adrian Câciu a făcut referire la multiplele crize care au marcat această perioadă: criza pandemică, criza energetică, criza lanțurilor de aprovizionare și războiul din Ucraina. Aceste crize au avut un impact major asupra inflației și puterii de cumpărare, factori influențați în mare măsură de condițiile economice externe, dar care au fost atenuați prin măsuri interne, a explicat ministrul.
El a subliniat că, deși România a înregistrat o inflație de doar 2,6% în 2020, aceasta s-a dublat în 2021, ajungând la 5,1%, iar în 2022 a crescut până la 13,8%. În 2023, inflația a început să scadă, ajungând la 10,4% la final de an, iar ministrul anticipează că va continua să scadă la 4% până la finalul lui 2024.
Cauzele inflației și intervențiile întârziate ale băncilor centrale
Adrian Câciu a explicat că inflația ridicată a fost determinată de măsurile de relaxare cantitativă adoptate de băncile centrale pentru a stimula creșterea cererii agregate în economiile europene, care înregistrau creșteri modeste în perioada 2012-2020. El a adăugat că pandemia a schimbat direcția acestor măsuri, banii fiind folosiți pentru a susține oferta agregată, ceea ce a generat un val de inflație construit pe costuri, în paralel cu inflația monetară preexistentă.
Ministrul a criticat intervenția tardivă a băncilor centrale în gestionarea lichidităților, considerând că „măsurile de restricționare a lichidităților au venit târziu” și că aceasta este o lecție pentru viitor pentru specialiștii în politică monetară.
Impactul asupra companiilor și populației
Adrian Câciu a evidențiat că inflația ridicată a avut un impact major asupra companiilor și populației, multe dintre firmele din România nefiind pregătite să facă față unor dobânzi în creștere și unei scăderi a cererii agregate. „Companiile nu au trăit astfel de timpuri, nu au apucat dobânzi în creștere, chiar și de două cifre”, a explicat ministrul.
Pe de altă parte, el a subliniat că, deși inflația a crescut semnificativ, România a adoptat un plan în trei etape pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare, plan care a fost aplicat în perioada 2022-2024.
Strategia social-democraților în trei etape de a crește puterea de cumpărare
Ministrul a detaliat strategia guvernamentală adoptată de PSD, care a vizat compensarea pierderii puterii de cumpărare în 2022, stabilizarea acesteia în 2023 și creșterea puterii de cumpărare în 2024.
Acțiunile guvernamentale au fost diferite în fiecare an, având în vedere că inflația a afectat în mod variabil puterea de cumpărare a populației.
„Anul 2022 a fost anul compensării pierderii de putere de cumpărare; 2023 a fost anul stabilizării puterii de cumpărare, iar 2024 va fi anul creșterii puterii de cumpărare”, a afirmat Câciu.
Indicatorii economici: creșteri peste inflație
Adrian Câciu a susținut că, în pofida inflației ridicate, puterea de cumpărare a crescut în mod real datorită măsurilor adoptate. El a venit cu date concrete care arată că salariul mediu net a crescut cu 43%, salariul minim brut cu 66%, pensia minimă cu 60% și pensia medie cu 55%. Aceste creșteri au fost superioare ratei inflației cumulate, care s-a situat la 35%.
„La finalul acestui an, putem trage concluzia clară că puterea de cumpărare reală a crescut în acești ani, deși vor fi multe voci care vor spune că se putea și mai mult sau și mai bine”, a adăugat ministrul.
În încheierea analizei sale, Adrian Câciu a subliniat că planul în trei etape a fost îndeplinit și că România a reușit să stabilizeze inflația fără a crea o spirală inflaționistă. El a promis că va reveni cu o analiză mai detaliată despre modul în care aceste măsuri au fost implementate și despre evitarea unor efecte negative pe termen lung.
