Adrian Câciu: PNRR la jumătatea implementării este undeva la 30% ca nivel de absorbţie

Adrian Câciu

SURSA FOTO: Facebook, Adrian Câciu

Ministrul Investițiilor, Adrian Câciu, a alertat marți că jumătate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va aduce deficit, punând sub semnul întrebării reformele pensiilor și salariilor.

Adrian Câciu a anunțat că jumătate din PNRR implică deficit

Marți, ministrul Investițiilor, Adrian Câciu, a afirmat că jumătate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) implică deficit. Acesta s-a referit în special la reformele legate de pensii și salarii.

„Ceea ce trebuie continuat este să nu afectăm toxic economia: rezolvarea deficitului pe taxe. De aceea am şi negociat cu Comisia Europeană un deficit pe şapte ani pentru a nu interveni brutal în economie (…) De altfel, pe şapte ani vor face ajustare şi ţările din regiunea noastră, care intră şi ele în procedură de deficit excesiv. Ar fi fost o prostie din partea oricărui guvern să facă o ajustare pe termen mai scurt, pentru că spaţiul fiscal ar fi fost mai redus. Asta însemna mai puţini bani pentru economie”, a declarat Adrian Câciu.

Deficitul poate fi ajustat natural

El a explicat că, evitând impunerea unor taxe mari ce ar reduce veniturile bugetare, deficitul poate fi ajustat natural pe termen lung, în paralel cu reducerea acestuia.

Câciu a spus că unii ar putea susține că se va acumula o datorie excesivă. Ei cred că se extind mai mult decât resursele disponibile. Totuși, el consideră că cea mai eficientă soluție este ca deficitul să se regleze de la sine. Afirmând că acest lucru poate părea paradoxal, el a subliniat că investițiile pot genera venituri suficiente în viitor.

SURSA FOTO: Dreamstime

„Unii vor spune: Da, dar veţi face datorie în exces. Vă lungiţi mai mult decât vă este plapuma. Eu cred că cea mai bună reţetă este ca deficitul să se plătească singur. Pare paradoxal ce spun, dar investiţiile sunt singurul multiplicator care pot să-ţi aducă venituri de aşa natură în viitor, încât deficitul să înceapă să scadă, să se ajusteze şi datoria să fie neutralizată treptat prin veniturile suplimentare care vin la buget şi, de ce nu, la un moment dat să ne aducă excedent. Nu consider că este momentul să ajustăm pe taxe”, a afirmat Câciu.

Adrian Câciu a subliniat că toată lumea trebuie să înțeleagă că sunt parteneri la aceeași masă

Ministrul consideră că economia trebuie să devină capabilă să se adapteze la schimbări, reducându-și dependența de stimulii economici, cu excepția celor proveniți din investiții.

El a afirmat că economia trebuie să se adapteze la schimbări. De asemenea, a spus că nu trebuie să depindă de stimulii economici, cu excepția investițiilor.

„Toată lumea să înţeleagă că suntem parteneri la aceeaşi masă, economia să fie aptă să se adapteze la schimbări, economia să nu mai fie dependentă de stimuli economici decât din partea de investiţii, pentru că foarte mult economia globală a trăit pe perfuzii. Trebuie să ieşim din paradigma perfuziilor şi să intrăm în paradigma dezvoltării în toate componentele. Statul român să se reformeze, economia să se reconvertească spre investiţii. Oameni buni, haideţi să şi recunoaştem că jumătate din PNNR înseamnă deficit.

Deci, atâta timp cât ne asumăm să facem acest PNRR trebuie să ne asumăm şi această presiune pe deficit, de 14 miliarde de euro, pentru că nu s-a spus asta. Toată lumea vorbeşte de PNNR, e foarte bine să-l facem, e foarte bine să-l realizăm. Noi avem o discuţie cu Comisia Europeană amplă şi nu suntem singurul stat. Franţa, Spania, Italia – toţi discutăm să se găsească soluţii să se flexibilizeze aceste reguli din PNRR. Nu pentru că suntem leneşi, ci şi pentru că, în Europa, PNRR la jumătatea implementării, este undeva la 30% ca nivel de absorbţie, ceea ce înseamnă, un semnal de alarmă când mai avem doar un an jumătate”, a explicat Adrian Câciu.

Printre temele discutate la conferința „RoInvest – Ediția a V-a”, organizată marți la București, se numără programul guvernamental de investiții, obiectivele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru 2024-2025 și fondurile europene disponibile pentru România în cadrul exercițiului multianual.