Adrian Câciu cere un un parteneriat între sistemul bancar și mediul economic
Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, România se află în nevoie urgentă de stabilirea unui parteneriat solid între sectorul bancar și mediul economic.
Această colaborare este esențială pentru a asigura absorbția eficientă a zecilor de miliarde de euro destinate proiectelor aprobate din fondurile europene. Declarația a fost făcută de către Câciu în timpul participării sale la Conferința „Banking Innovators SUMMIT” – un eveniment care a evidențiat oportunitățile pentru sistemul bancar românesc, inspirându-se din modelele europene.
Potrivit declarațiilor ministrului Adrian Câciu, se află în desfășurare un program-pilot care vizează implicarea sistemului bancar în calitate de evaluator al proiectelor finanțate din fonduri europene.
Ministrul a detaliat și modul în care acest mecanism operează. Mai exact, printr-un sistem de garanții emise de stat.
„Ca actual ministru al fondurilor Europene, noi dezvoltăm și vrem să dezvoltăm o relație foarte importantă cu sistemul bancar. În acest sens, din punctul meu de vedere, sistemul bancar trebuie să devină finanțatorul tuturor proiectelor cu fonduri europene. (…)
Avem un proiect-pilot pe PNRR făcut în acest sens, în care sistemul bancar trebuie să fie parte a evaluării proiectelor cu finanțare europeană. Evaluator. Deci, în procesul de evaluare, să participe împreună cu autoritățile contractante, să facă această evaluare.
Statul, ca să explic mecanismul pe foarte simplu, va garanta prin semnarea acelui proiect, prin emiterea unor garanții către sistemul bancar sau către banca respectivă, solvabilitatea acestuia sau viabilitatea acelui proiect, pentru că a trecut de un proces de evaluare, a fost selectat, va emite o garanție, iar banca va finanța direct proiectul și va recupera această finanțare din banii europeni”, a declarat Câciu.
Etapele vor fi „garantate” printr-o scrisoare de intenție
Conform explicațiilor ministrului, fluxul financiar se desfășoară într-o manieră nouă și inovatoare, eliminând direcționarea directă a banilor către companie. În loc de acest lucru, începând cu semnarea contractului, compania beneficiază de un credit pus la dispoziție. Acest credit este destinat implementării proiectului.
După realizarea acestuia, compania restituie sumele către finanțator, indiferent dacă este vorba despre MIPE sau o altă instituție desemnată să administreze fondurile europene. După validarea decontului, finanțatorul rambursează băncii suma echivalentă creditului. Toate aceste etape sunt garantate printr-o scrisoare de garanție, a subliniat ministrul.
„Practic, banii nu mai ajung la companie, există un credit care-i pus la dispoziție din momentul T-0, când contractul este semnat, banii sunt la dispoziție, se face proiectul, se vine cu rambursarea către finanțator, către MIPE sau către un alt finanțator care este desemnat să gestioneze fondurile europene și, în baza acelei validări a decontului, finanțatorul rambursează băncii partea de credit. Tot acest mecanism este garantat cu o scrisoare de garanție”, a precizat el.
Autoritatea contractantă este considerată cel mai important garant în acest context, conform declarațiilor ministrului. Acesta a oferit și o explicație pentru această poziție.
„Cel mai important garant este autoritatea contractantă. Cât timp statul, printr-o autoritate, și-a asumat că acel proiect este solvabil, mi se pare că este de ajuns”, a completat ministrul.
Adrian Câciu vrea crearea unui nou cadru normativ
Este necesar să se stabilească un cadru normativ care să implice atât Parlamentul, cât și Banca Națională a României, Asociația Română a Băncilor, precum și fondurile de garantare și contragarantare, consideră Câciu.
„Am început această discuție, dar vă spun că dacă a fost o problemă în absorbția de fonduri europene a fost această lăsare la voia întâmplării a beneficiarului de fonduri europene. Îi zic la voia întâmplării așa, un pic colocvial, în sensul în care după ce a fost selectat proiectul ar trebui să fie obligat să vină cu o dovadă a unei finanțări”, a spus oficialul.
Ministrul a elucidat și motivele pentru care multe proiecte nu au mai putut beneficia de finanțare.
Oficialul explică faptul că, din momentul în care un proiect este depus și momentul în care este selectat pentru finanțare există un interval de timp. Potrivit lui, Guvernul își dorește să evite astfel de întârzieri. Câciu spune că fost situații în care acest proces dura chiar și doi ani.
În această perioadă, situația economică a unei companii poate suferi modificări semnificative, iar în cazul în care aceasta se confruntă cu crize succesive și suprapuse, indicatorii săi pot să nu mai fie în conformitate cu cerințele proiectului, a adăugat ministrul.
„Dacă la momentul în care tu vroiai să inițiezi un astfel de proiect aveai o anumită viziune și te bazai pe anumite rezultate, la momentul în care era selectat nicio bancă nu te mai lua în seamă, pentru că indicatorii toți sufereau.
Și dacă ai fi finanțator din start și ești în procesul de evaluare, atunci din start nu vinzi iluzii, ca să fim iar corecți – domnule, acest proiect nu poate avea succes -, pentru că nu ai indicatorii, indicatorii financiari, pe de o parte, dar nici nici nu ai obiective, nu ai nici indicatorii de program sau de măsură acolo unde este depus proiectul.
Măcar nu vinzi o iluzie. Dar când ai vândut o iluzie și ai spus este eligibil, este selectat, dar uite, n-a avut bani, că nu a găsit la o bancă, atunci ai destrămat o întreagă…”, a concluzionat Adrian Câciu, potrivit gandul.ro.
România ar putea beneficia de fonduri europene în valoare de 60 de miliarde de euro
Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, se estimează că România poate beneficia de finanțări europene în valoare de 60 de miliarde de euro.
În prezent, România dispune de 24 de miliarde de euro alocați exclusiv pentru coeziune, reprezentând proiecte depuse în cadrul noului exercițiu financiar. În ceea ce privește PNRR, au fost semnate contracte în valoare de 36 de miliarde de euro, a precizat ministrul.
„România are, la acest moment, numai pe coeziune 24 de miliarde de euro, proiecte depuse pe noul exercițiu financiar. Pe PNRR sunt încheiate contracte de 36 de miliarde de euro.
Adică dacă faceți o analiză la volumul finanțărilor pe care România le poate pune la dispoziție, ar fi o prostie să nu facem un parteneriat de acest gen cu sistemul bancar și cu mediul economic, pentru că altfel ratăm trenul și nu cred că e nimeni dispus să trateze un astfel de tren”, a spus Adrian Câciu.
