Adrian Câciu: România ar putea să primească doar o parte din cererea de plată numărul 3 din PNRR
Adrian Câciu (PSD), ministrul Fondurilor Europene, a declarat, la B1 TV, că, în acest moment, România s-ar putea confrunta cu primirea doar a unei părți din fondurile solicitate prin cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Motivul acestei situații este neîndeplinirea a șase jaloane esențiale, care reprezintă condiții obligatorii pentru deblocarea fondurilor europene alocate țării noastre.
În contextul discuțiilor legate de scăderea plafonului pentru microîntreprinderi, Câciu a subliniat că Guvernul, împreună cu reprezentanții mediului de afaceri, urmează să ia o decizie crucială: fie se va opta pentru reducerea acestui plafon, așa cum este prevăzut în PNRR, fie România va alege să mențină plafonul actual, însă cu riscul de a renunța la fondurile europene asociate acestei reforme.
„Cererea de plată are o valoare de 2,7 miliarde de euro, 700 de milioane au intrat deja în România ca prefinanțare și ar mai fi 2 miliarde de încasat. A avut 76 de jaloane și ținte, sunt considerate realizate de către Comisie 70 și 6 au mai fost în discuție și au fost o serie de scrisori de observații de la Comisie și răspunsuri de la autoritățile române. Noi ne-am dus la Bruxelles ca să închidem această saga, că puteam să mai stăm în clarificări, dar România are nevoie să încaseze banii măcar parțial.
Acum a rămas ca săptămâna viitoare Comisia să ne trimită scrisoarea finală de evaluare a cererii de plată nr 3, unde o să avem o plată parțială.
Pe acest fond în care am închis negocierile de principiu, e evident că apar tot felul de surse mai mult sau mai puțin informate și interesate să facă bine României, care mai bagă bățul prin gard și dau tot felul de sume”, a declarat Adrian Câciu.
Avem 6 luni termen de grație
Ministrul a precizat că România are la dispoziție un termen de 6 luni pentru a remedia problemele semnalate de Comisia Europeană în legătură cu îndeplinirea anumitor jaloane din PNRR. Aceste jaloane sunt esențiale pentru deblocarea fondurilor aferente cererii de plată numărul 3.
Câciu a subliniat că negocierile cu Comisia Europeană au fost purtate în interesul economiei românești, dând ca exemplu regimul fiscal al microîntreprinderilor. El a explicat că, dintre cele cinci puncte referitoare la regimul fiscal al microîntreprinderilor, patru au fost deja rezolvate, singurul aspect rămas în discuție fiind plafonul pentru microîntreprinderi.
În cadrul discuțiilor de la Bruxelles, s-a convenit că această chestiune va fi una de natură politică, ce va trebui decisă de România. Ministrul a accentuat că nu se poate accepta o reducere radicală sau graduală a plafonului de la 500.000 la 100.000 sau 80.000 de euro, așa cum propune Comisia, fără a evalua impactul economic asupra celor aproximativ 500.000 de companii care ar fi afectate de o astfel de măsură.
Câciu a adăugat că, în cazul în care Comisia va insista asupra scăderii plafonului, decizia finală va fi luată în urma consultărilor politice și a dialogului cu mediul de afaceri din România. Opțiunile sunt fie să se conformeze cerințelor Comisiei, fie să renunțe la o parte din fondurile PNRR aferente acestei reforme.
Ministrul a subliniat că reforma nu ar trebui implementată doar pentru a obține 100-200 de milioane de euro, mai ales dacă acest lucru ar provoca pierderi de miliarde în economie. De asemenea, a precizat că nu se pune problema unei pierderi din cauza incompetenței, ci a unei decizii legate de reformele incluse în PNRR, care trebuie analizate atent pentru a nu dăuna economiei pe termen lung.
