Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat joi, în cadrul unui eveniment de specialitate, că România ar trebui să prioritizeze investițiile, inclusiv cele din sectorul privat, printr-o serie de stimulente acordate de la bugetul de stat. Obiectivul țării pentru următorii patru ani este de a investi 10% din PIB.
„Din punctul meu de vedere, România este un stat care în următorii 4 ani trebuie să-şi fixeze ca obiectiv de investiţii 10% din PIB – şi nu doar publice.
Trebuie să aibă măsuri care să se ducă în investiţiile private prin stimulente date prin bugetul de stat, granturi, garanţii, elemente de finanţare, inclusiv permiterea de obligaţiuni şi valorificarea lor într-o zonă de eficientizare pe bursă, deci elemente prin care, într-o combinaţie bani publici, investiţii publice cu investiţii private, dar pe măsuri guvernamentale agreate cu mediul economic, să poată să aibă acea convergenţă”, a menţionat Adrian Câciu, la conferinţa „Romanian Business & Investment Roundtable”.
Investițiile, primul element tăiat la rectificările bugetare
Ministrul a subliniat că investițiile au fost, de obicei, primul element care a fost tăiat la rectificările bugetare, dar această abordare s-a schimbat anul trecut.
„Am destulă experienţă a rectificărilor bugetare. Întotdeauna investiţiile erau cele mai sortite tăierilor în cadrul rectificărilor bugetare. Anul trecut am reuşit să nu mai avem acest mod de abordare. Chiar dacă nu s-au realizat, cel puţin nu am avut o abordare de genul: ‘Nici măcar a nu le da o şansă să se realizeze’. Nu s-au realizat în totalitate.
Din perspectiva datoriei publice totale a României, anul 2022, la fel, după foarte mulţi ani în care lucrurile intraseră într-un risc, am preluat o datorie de aproape 50%, am închis anul cu 47,2%, iar proiecţia pentru acest an, dacă lucrurile merg într-o zonă, în factorii pe care îi avem acum contextual, deci nu există derapaje la nivel regional, este posibil să se ducă în 46,5% din PIB. Acest lucru consider că este imperativ pentru orice guvern şi pentru orice ministru de finanţe în perioada imediat următoare.
În Europa, cel puţin, dar şi în lume, mai devreme sau mai târziu, situaţia datoriilor suverane va fi un subiect care va preocupa societăţile, pentru că sunt foarte ridicate. Pe de altă parte, sănătatea datoriei, dacă se poate spune aşa, sau structura datoriei este foarte importantă – şi modul în care ea poate fi plătită”, a mai spus ministrul.
Datoria în România nu trebuie să devină una riscantă
El a sugerat că România ar trebui să utilizeze mai mulți multiplicatori pentru a atenua riscul datoriei sale, chiar dacă povara datoriei sale este mai mică decât cea a altor țări.
„Multiplicatorii sunt, de fapt, companiile. E structura economică, care îţi permite ca, prin valoarea adăugată şi folosirea tuturor elementelor de PIB potenţial sau potenţializarea unor factori din zona structurală, să ai elemente sănătoase de rambursare a datoriei. Foarte mulţi spuneau – am ajuns la 50%, nu e problemă, alţii au 100%, au 140%. Da, dar 50% e mai dureros când nu poţi să-l repari, pentru că efectul de multiplicare economic e mai redus decât în Germania sau în Franţa sau în Italia sau Spania”, a adăugat Adrian Câciu.
Cea de-a treia ediție a Romanian Business & Investment Roundtable Conference, care a avut loc la București în perioada 15-16 martie, a analizat perspectivele macroeconomice pentru România și Europa.
