Ministrul afacerilor externe va face cunoscut, după referendum, numele diplomaţilor care vor conduce misiunile României de la Paris, Londra şi Washington. Adrian Cioroianu încearcă să pună capăt unei lungi perioade în care interesele naţionale au fost reprezentate doar de la nivel de însărcinaţi cu afaceri externe. Ministrul ştie despre afacerile particulare ale consilierilor economici din ambasade şi promite că, dacă va avea dovezi, îi va rechema în ţară.
Capital: Cum se vede România în străinătate? Se confundă cu Bulgaria, aşa cum li se pare oficialilor de la Bruxelles?
Adrian Cioroianu: Problema nu este că s-ar confunda, ci că nu are o identitate precisă. Se ştie că este o fostă ţară comunistă, o vecină a fostei Uniuni Sovietice. Când studiam în Canada şi când eram euroobservator, am fost întrebat dacă avem piscine şi săli de gimnastică. Faptul că, uneori, Bucureştiul este confundat cu Budapesta nu este cel mai grav lucru. Ştiu că s-a întâmplat şi invers, când la Budapesta s-a salutat cu „Bună ziua, Bucureşti!“ Mă deranjează că nu avem o identitate, şi la acest lucru trebuie să lucrăm.
Capital: Care este bugetul de promovare de care dispune MAE în acest an şi cum va fi utilizat?
Adrian Cioroianu: MAE nu îşi propune să aibă un buget anume pentru promovare. Vă pot spune că a fost creat un concept, Fabulospirit, faţă de care eu sunt sceptic. Sunt total împotriva campaniei Fabulospirit în felul în care a fost gândită, pentru care ar fi trebuit să plătim cinci milioane de euro, dar sunt dispus să reevaluez programul ca atare. MAE nu are ca scop în sine cosmetizarea imaginii României.
Capital: MAE va cumpăra sticle de vin în valoare de 100 de mii de euro. Ce faceţi cu ele?
Adrian Cioroianu: Astfel de achiziţii se fac de regulă vara, pentru sfârşitul anului, Ziua Naţională şi pentru alte acţiuni protocolare. Ştiu că cei care participă la întâlnirile cu ambasadele noastre apreciază vinurile româneşti. Aceasta este şi o formă de promovare a produselor noastre.
Capital: Cu ce firme de lobby lucrează România?
Adrian Cioroianu: Suntem în discuţii cu un grup de lobby în vederea eliminării vizelor pentru SUA, alături de alte noi state membre ale UE. Deocamdată, nu am semnat nimic. În afara acestui grup, nu am apelat la serviciile altor firme de lobby.
Capital: România nu are ambasadori în ţări importante, cum ar fi SUA, Franţa, China şi Marea Britanie. Când vor fi numiţi?
Adrian Cioroianu: Acest lucru m-a deranjat cel mai mult când am venit la minister. Tocmai pe axa Bucureşti – Londra – Washington nu avem ambasadori! Este greu imaginabil să vorbeşti despre o axă şi să nu-i dai contur. În acest moment, reprezentarea la Washington şi Londra este asigurată de către însărcinaţii cu afaceri externe. Dar mai avem foarte multe ambasade care nu au şefi, fie că acestora le-a expirat termenul, fie că au fost rechemaţi. Una dintre priorităţile mele este să găsesc ambasadorii potriviţi, dar nu vă ascund faptul că nu o voi face în această perioadă.
Capital: De ce, nu e o urgenţă?
Adrian Cioroianu: Puteam să fac propunerile în perioada în care domnul Văcăroiu este la Cotroceni. Vreau ca aceştia să aibă semnătura unui preşedinte cu puteri depline. Lista ambasadorilor este pregătită, dar o voi prezenta imediat după aflarea rezultatului referendumului.
Capital: Ce salariu are un ambasador?
Adrian Cioroianu: Acesta diferă de la ţară la ţară. La nivelul ambasadelor din statele europene, salariul mediu este de circa 2.500 de euro. În America de Nord, salariul este ceva mai mare, iar în Asia şi statele africane, este sensibil mai mic.
Capital: O secretară la instituţiile europene câştigă tot 2.500 de euro. Veţi creşte salariile?
Adrian Cioroianu: Da, aşa este, însă eu nu pot decide majorarea salariilor. S-a plecat de la ideea ca în ţările occidentale salariul să fie mai mare decât în statele africane, dar nu sunt convins că efortul celui din Africa este mai mic decât al unui coleg din Europa. Uneori, este mult mai greu să fii ambasador într-o ţară africană decât pe bătrânul continent. Există o iniţiativă parlamentară în lucru, pe care noi o sprijinim, referitoare la creşterea salariilor ambasadorilor, dar nu vreau să forţez foarte mult lucrurile, pentru că opinia publică poate deveni refractară. Nu vreau să dau impresia unuia care a venit în minister ca să majoreze salariile diplomaţilor. Deşi ei au printre cele mai mici salarii din UE. Categoric vom sprijini o mărire a lor.
Capital: O bună parte a consilierilor economici din cadrul ambasadelor s-au ocupat mai puţin de atragerea de investiţii în România şi mai mult de propriile lor afaceri. Se va face o reevaluare a acestora?
Adrian Cioroianu: Din păcate, nu vă pot contrazice. Zilnic, îmi vin astfel de semnale despre oameni care nu-şi fac treaba, care au „accidente“ de ordin comportamental, mici scandaluri de familie, mai clar, neînţelegeri între soţie şi soţ. În privinţa consilierilor economici, MAE nu are un cuvânt de spus, pentru că aceştia, înainte de a pleca la post, sunt verificaţi de Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF). Se va face însă o reevaluare a acestora. E adevărat că unii dintre ei, pe lângă activitatea de la ambasadă, îşi fac propriile afaceri. Pe mine nu mă deranjează acest lucru, însă, doresc ca în primul rând să-şi facă treaba pentru care sunt angajaţi. Dacă primesc dovezi că îşi neglijează activitatea, nu am nicio reţinere să-i rechem de la post şi să informez MEF.
Capital: Care sunt zonele de unde au fost atrase în România cele mai consistente investiţii de către consilierii economici?
Adrian Cioroianu: Principala mea nemulţumire este că ne-am canalizat pe UE şi am neglijat zone precum Asia-Pacific, Africa şi America Latină. În această ultimă zonă se joacă mize economice importante, iar noi suntem scoşi din cărţi. Sunt total nemulţumit de ponderea pe care o deţine Canada în privinţa volumului de investiţii în România, care este abia pe locul 26. Este un lucru anormal. Nu cred că este vina investitorilor canadieni, ci a oamenilor pe care îi avem la ambasada de acolo, care nu au fost suficient de abili sau nu au fost atenţi la oportunităţi.
Capital: Care este politica faţă de statele în care au emigrat foarte mulţi români? De exemplu, la Castellon, unde este concentrată cea mai importantă comunitate românească din Spania, nu avem consulat.
Adrian Cioroianu: Nu pot să deschid consulate peste tot acolo unde sunt români, chiar dacă aş vrea. Intenţionăm să deschidem o linie verde pentru toţi românii din străinătate, mai ales pentru cei din Italia şi Spania.
Capital: Va sprijini România aderarea Turciei? Există o miză economică importantă?
Adrian Cioroianu: România va avea o poziţie comună cu cea a UE. Noi dorim ca forţelor laice din Turcia să li se dea un semnal pozitiv, prin fixarea unui calendar încurajator pentru aderarea acestei ţări la UE. În caz contrar, s-ar putea exacerba unele curente radicale.
Capital: Cum veţi colabora cu Traian Băsescu, în situaţia în care rezultatul referendumului îi va fi favorabil?
Adrian Cioroianu: Eu bănuiesc că rezultatul îi va fi favorabil. Aştept să se termine acest episod, pentru că nu facem decât să pierdem timpul. În interiorul ţării se consumă o energie care, dacă ar fi îndreptată în exterior, am fi una dintre principalele ţări ale Europei. Am convingerea că voi colabora cu Traian Băsescu aşa cum am făcut-o şi în intervalul scurt de timp cât ne-am nimerit împreună. Fiecare trebuie să tragă o lecţie din ce s-a întâmplat.
Capital: Credeţi că România trebuie îndreptată pe axa Bucureşti – Londra – Washington?
Adrian Cioroianu: Nu, România trebuie să fie pe toate axele imaginabile, cu toţi partenerii şi aliaţii noştri. Sunt declaraţii de campanie, care îşi trăiesc viaţa doar pe perioada campaniei.
Capital: Cum vedeţi relaţia cu Rusia?
Adrian Cioroianu: Trebuie să fie pragmatică din punctul de vedere al dublei noastre calităţi, de membrii UE şi NATO. Atâta timp cât Rusia înţelege apartenenţa noastră la cele două mari familii, noi nu avem nicio problemă. Prezenţa scutului antirachetă în Polonia şi Cehia şi prezenţa soldaţilor amerciani în România şi Bulgaria nu sunt îndreptate împotriva Rusiei. Toate acestea sunt piese din războiul împotriva terorismului. Şi Rusia, la rândul ei, luptă împotriva terorismului.
Carte de vizită
Data şi locul naşterii: 5 ianuarie 1967, Craiova
Studii: Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; masterat şi doctorat în istorie, Universitatea Laval (Canada).
Activitate profesională: Conferenţiar universitar la Facultatea de Istorie Bucureşti
Activitate în presă: redactor la revista Dilema, colaborator la Gazeta Sporturilor, Ziua, Cotidianul, Radio România, Evenimentul Zilei, Realitatea TV şi TVR1
Cărţi: Este autorul a cinci volume, dintre care „Pe umerii lui Marx“ este cel mai cunoscut
Activitate politică: Membru PNL din 2002. Senator de Timiş din 2004. A devenit euroobservator la Parlamentul European începând cu 2005. Este vicepreşedinte al grupului ALDE, al doilea grup politic din Parlamentul European.
