Adrian Năstase a constatat în ultimele săptămâni o concentrare a dezbaterilor pe momente și decizii de acum 20 de ani. Potrivit spuselor sale, unii consideră că integrarea în NATO sau aderarea la Uniunea Europeană (UE) „nu prea erau necesare”. Acesta a mărturisit că poate înțelege frustrările determinate de decizia Austriei legată de blocarea aderării României la Spatiul Schengen, însă are impresia că această nemulțumire ar fi „mai legată de lipsa unor acțiuni din ultimii zece ani”.

În legătură cu privatizarea Petrom, acesta crede că este bine că subiectul respectiv este discutat public. Adrian Năstase crede că ar fi util să fie căutați cei care l-au negociat pentru a explica unele clauze. Din punctul lui de vedere, el a fost util pentru România. În plus, există posibilitatea ca anumite prevederi ale sale să fie corectate în timp.

„Diverși prieteni m-au intrebat de ce nu merg la emisiunile de la Realitatea pentru a comenta acest subiect. Răspunsul e simplu – nu accept să merg la o emisiune în care moderatorul mi s-a adresat (în lipsă) cu formule de genul „Marș, mă”, „Băi Năstase”, „Să-ți fie rușine”, „Băi nesimțitule” sau, la o altă emisiune, „Năstase – șapte case”, „La pușcărie”. Nu-mi propun să cobor la un astfel de limbaj. Am încercat, odată, cu (Radu) Banciu, si mi-a fost de ajuns. În esență, este vorba de lipsă de respect. Dincolo de vârstă și de perioada petrecută împreună. Asa încât refuzul meu de a participa la emisiuni la Realitatea este bazat pe aceste motive”, a scris, luni, Adrian Năstase pe blogul său.

„Asta nu înseamnă că nu incerc să aduc public elementele pe care le cunosc în dezbaterea unor subiecte controversate – fie pe blogul meu, fie la diverse alte televiziuni (în ultimile săptămâni, la Marius Tucă, Robert Turcescu, Andreea Sava, Andrei Stoian etc). Cred, pe de altă parte, că este util să reamintesc (nu pentru troli sau idioti) un orizont mai larg al „guvernării Năstase”, a adăugat oficialul român.

Ce realizări au fost făcute în timpul guvernării lui Adrian Năstase?

În rândurile următoare, puteți citi câteva dintre realizările făcute în timpul guvernării lui Adrian Năstase.

„În perioada 2000-2004 Parlamentul a desfășurat cea mai substanțială activitate legislativà din perioada postdecembristã. Au fost promulgate peste 2.600 de legi, cu mult peste ceea ce s-a promulgat in cele trei legislaturi anterioare, respectiv 1.799 de legi.

În ani 2001-2004, economia româneascã a inregistrat o combinatie exceptionala de dezinflatie, scadere a deficitului contului curent si crestere economica puternica.

Relansarea economica bazatà pe o crestere economica sustinuta in fiecare an: in 2001 5,7%, in 2002 5,1%, in 2003 5,2%, in 2004 8,4%.

În anul 2000, am preluat tara cu o pierdere de 3,4 miliarde de dolari fat de anul 1996 si am adus-o, in cei patru ani de guvernare, la un plus de 7,6 miliarde de dolari în ceea ce priveste Produsul Intern Brut.

Numârul somerilor s-a redus aproape la jumâtate fatà de anul 2000, rata somajului coborând de la 10,5% la 6%. Rata sarâciei a scazut de la 36% în 2000 la 23% in 2004 – iar a sărăciei severe de la 13,8% la 7,9%.

Salariul minim net lunar era în anul 2000 de28 dolari SUA; în 2004 a fost de 69 dolari. Salariul mediu net lunar era in anul 2000 de 95 dolari SUA; in 2004, el a fost de 174 dolari.

Pensia medie de asigurari sociale de stat era in anul 2000 de 42 dolari SUA; in 2004 a fost de 74,8 dolari. Pensia medie a agricultorilor era in anul 2000 de 8,7 dolari SUA; in 2004, a fost de 23,5 dolari. Fiscalitatea pe forta de munca a scäzut de la 60% in anul 2000, la 49,5% ni 2004. Productia agricolã în 2004 a fost cu 32% mai mare decât in 2000.

Inflația și salariile: in conditile unei scaderi a ratei somajului, de la 8,8% in 2001 la 6,2%in 2004, salariul mediu a crescut, in acelasi interval, de la 104 la 183 de dolari pe luna. Rata inflatiei a scäzut in acest interval, de la 40% pâna la sub10%.

În anul 2002, exporturile s-au situat la cel mai inalt nivel dupa 1990 – circa 14 miliarde de dolari, mai mare cu 34%, comparativ cu exportul din anul 2000.

Finalizarea anului 2004 cu un sold favorabil al contului trezoreriei statului, de un miliard de dolari, suma ce a fost folosita de catre guvernarea Aliantei, dupa 2004, pentru acoperirea deficitelor sale bugetare!

În perioada 2001-2002, cele mai importante agentii internationale de rating au îmbunâtätit de trei ori cotatia României, atingându-se situatia anului 1996, sub aspectul aprecierilor legate de conditiile de investire in România”, a reamintit Adrian Năstase.

„Utilizarea a 110% din fondurile de preaderare.

Unificarea legislatiei fiscale. A fost introdus impozitul pe venitul global si declararea lui la Fisc. Insa cel mai important lucru pentru finantele românesti a fost aparitia Codului fiscal, elaborat în 2002. Noua lege prevedea impozitarea progresiva a veniturilor, in cinci transe cuprinse între 18 si 40%. Impozitul pe profit avea cotà unica de 25%, iar microîntreprinderile beneficiau de un impozit de 1,5% pe venit. TVA era de 19%.

România a folosit, pentru prima dată, bugetul de stat ca instrument de dezinflatie (in acest fel, s-a mai rezolvat o problema: deficitul bugetar a scazut de la 4% din PIB în anul 2000, la 1,2% din PIB în 2004).

Mediul economic privat s-a dezvoltat foarte mult si, poate cel mai important, guvernul a reusit sa ofere garantii de predictibilitate fiscala. Astfel, au fost elaborate si adoptate Codul fiscal si Codul de procedura fiscalà in 2003. Codul fiscal anterior al României fusese adoptat în 1941.

LEGE nr. 416 din 18 iulie 2001 privind venitul minim garantat -ajutor social forte bine tintit, identificând persoanele supuse riscului de sarâcie si excluziune socialã.

Niciodatà pâna atunci nu s-au construit n România mai multe case; niciodata nu -s au cumpàrat mai multe autoturisme, computere, telefoane mobile, bunuri de larg consum; niciodatã nu s-a dezvoltat creditul de consum mai repede si pe scarã mai
larga;

A fost perioada cu cei mai multi absolventi de invâtâmânt superior.

Niciodatã, dupà 1989, până la guvernarea 2000-2004 nu a ajuns moneda nationalã sã se aprecieze in raport cu monedele internationale.

Au fost realizati primii 100 de km de autostradă de după 1989 (in 2004).

A fost lansat proictul de locuinte ANL.

Programul guvernamental „Cornul si laptele” a fost initiat prin OUG 96/2002, constând in acordarea de produce lactate si de panificatie pentru școlari”, a adăugat Adrian Năstase.

„În iulie 2002, a fost livrat primul lot de 40 de microbuze fabricate de câtre societatea Aro Câmpulung pentru unitatile scolare din mediul rural, care au asigurat gratuit transportul elevilor din localitatea de domiciliu, catre institutile de invatamânt.

Sălile de sport – 400 – Construite in doar câteva luni si date in folosintã in toamna anului 2004

Proiectul de modernizare a tribunelor stadionului „Iolanda Balas Soter” 2004.

Debirocratizarea. Este vorba despre ordonanta privind procedura aprobarii tacite, care prevedea ca orice cerere administrativa care nu primeste râspuns din partea autoritatilor in termenul legal de 30 de zile, se considera adoptata.

Pachetul legislativ anticoruptie, publicat in aprilie 2003, in Monitorul Oficial, partea I, 278, 279. Pachetul legislativ continea 17 legi. Cele mai importante stabileau incompatibilitati intre functiile de demnitate publica si afaceri si obligau demnitarii sa-si faca publice averile. Demnitarii pusi in situatia de a alege aveau la dispozitie 30 de zile sa opteze intre politica si afaceri. Legea conflictului de interese

Infiintarea PNA, „de importanta maxima” pentru aderarea la UE si ‘mai ales la NATO”
26. Ajutoare financiare pentru mănăstirile din Moldova.

Amplasarea Catedralei Mântuirii Neamului.

A intrat in vigoare pentru prima dată o lege privind protejarea monumentelor istorice, Legea 422/2001, o lege a muzeelor, infintarea a 15 muzee noi, numeroase initiative legislative menite sã acorde un suport consistent manifestarilor culturale,

Un sfert din bugetul la dispozitia primului ministru a fost folosit pentru cultură si culte.

Intre altele, printr-o donatie cuprinzând o vastã colectie de artã cartografica (aproximativ 1000 de hărti) a fost creat Muzeul National al Hártilor si Cartii Vechi (donatia Daniela si Adrian Nastase), din al carui fond au fost publicate si multe albume precum Descriptio Ponti Euxini, Descriptio Danubi, Descriptio Bassarabiae si Descriptio Transylvaniae.

De altfel, niciodatã in România, în timpul unei guvernari de numai patru ani, nu s-au creat, recreat si restaurat atât de multe muzee de istorie si de artà. Câteva exemple: încheierea lucrărilor la Galeriile de Arta modernă româneasca si de artă universala din Muzeul National de Artă din Bucuresti; încheierealucrărilor unei părti din Muzeul Colectiilor; Muzeul National de Artă Contemporană din cladirea Parlamentului; Muzeul din Satu Mare; Colectia Vasile Grigore; Muzeul de arheologie din Tulcea; Depozitele Muzeului Täranului Român, Refacerea Muzeului Satului dupa un catastrofal incendiu; Laboratorul de restaurare de la Manasirea Putna – activ mai ales în anul comemorativ Stefan cel Mare – Organizarea expozitiei în Salile Sixtine ale Vaticanului; Colectia Nica Petre din Braila adusa din Canada; Zona noului muzeu din Pitesti; Centrul Cucuteni de la Piatra Neamt, Muzeul din Slatina, Muzeul de Etnografie din Constanta; colectia de pictura de la Topalu; Muzeul Elie Wiesel din Sighet”, a completat oficialul român.

„Proiectul „Ansamblului de locuinte Oräselul Artistilor” din sectorul 1- 2002-2003, in urma dis cutiilor cu mai multi artisti plastici, tinând seama de faptul că multe din atelierele de creatie fusesera retrocedate (din păcate, nefinalizat!)

Succesul economic intern s-a transmis si in relatile externe. Astfel, s-a reusit finalizarea primului acord stand by cu FMI dupa 1990, in anul 2003 (ultimul find realizat in 1978). Relatia cu FMI a fost pentru prima dată pusã pe baze normale.

Implicarea in realizarea unor acte de mare importantã, benefice pentru activitatea M.A.E (adoptarea Legii nr.590 din 22.12.2003 privind încheierea si ratificarea tratatelor) etc;

Decizia din 2004 de a se apela la Curtea Internatională de Justitie de la Haga, ceea ce a dus la câstigarea a aproximativ 80% din spatiile marine in dispută cu Ucraina;

A fost plätită datoria catre Suedia cu doar 120 milioane de dolari – Acordul româno-suedez prin care se prevedea achitarea, pâna al sfârsitul anului 2002, a sumei de 120 milioane dolari, esalonat, in 4 rate, in contul ,,datoriei suedeze”. Suma cu care nordicii venisera initial la negocieri fusese, in varianta maximala, undeva intre 3-4 miliarde de dolari, reprezentand o datorie veche de peste sapte decenii, plus indexarile anuale. Fară rezolvarea „datoriei suedeze”, nu am fi putut încheia un acord cu FMI (eram in constituenta cu Suedia) si nici sã rezolvam chestiunea vizelor (Suedia avea presedintia UE).

Impreună cu premierul Bulgariei, Simeon Saxa-Coburg Gotha, a fost stabilit locul unde s-a construit podul peste Dunare – Calafat-Vidin.

Guvernul Năstase a avut un rol decisiv în finantarea proiectului Sibiu – Capitalã Culturală a Europei, alături de Luxemburg.

Bănuiesc că am uitat numeroase alte proiecte. Dacă le cunoasteti, vă rog să le adăugati!”, a încheiat Adrian Năstase.