Fostul premier Adrian Năstase a vorbit într-un podcast recent despre experiența sa din alegerile prezidențiale din 2004, când a candidat împotriva lui Traian Băsescu. Năstase a discutat despre polarizarea socială din România, despre rolul clasei de mijloc în acea perioadă și despre modul în care evenimentele politice de atunci au influențat viitorul țării.
Cele două Românii: o realitate încă prezentă
Adrian Năstase a lansat în 2004 sintagma „Cele două Românii”, făcând referire la polarizarea dintre cei bogați și cei săraci. După 20 de ani, Năstase consideră că această separare încă persistă în societatea românească.
„Formula ‘cele două Românii’ este o formulă, sigur, simplificatoare. Teoretic, zona rurală era mai apropiată de PSD și de mine, zona orășenească, cumva considerată mai apropiată de PD, de PNL, de Băsescu. Deși era un lucru absolut paradoxal.
Tot ce am făcut noi în guvernare din punct de vedere economic (…) toate aceste lucruri au dus la ceea ce eu am considerat că este un obiectiv prioritar și anume creșterea clasei de mijloc”, a explicat Adrian Năstase în cadrul podcastului Avangarda.
Năstase a subliniat că, în mod surprinzător, această clasă de mijloc creată și susținută de guvernarea sa a votat în favoarea lui Traian Băsescu la alegerile din 2004.
„Maidanul de la Kiev” în versiune românească
Un alt moment important discutat de Adrian Năstase a fost al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2004, când Băsescu a acuzat fraudă electorală. Năstase a comparat atmosfera tensionată din România cu evenimentele de la Maidanul din Kiev, sugerând că acele alegeri au fost influențate de factori externi și de o campanie intensă de manipulare.
„După primul tur în care Băsescu a acuzat fraudă electorală, Cristian Pârvulescu a chemat o comisie internațională să verifice povestea asta. (…) Ideea fusese lansată pe modelul, și aici probabil că a existat o anumită conivență, pe modelul Maidanului de la Kiev.
Nu întâmplător, alianța de atunci, DA-ul, erau îmbrăcați în portocaliu. Numai pentru a se face legătura cu presiunea și povestea de la Kiev”, a spus Năstase.
El a mai explicat că, deși ar fi putut cere renumărarea voturilor, a ales să nu facă acest lucru pentru a proteja aderarea României la Uniunea Europeană, care urma să fie finalizată la scurt timp după alegeri.
Reflectând asupra dezbaterii din turul doi
În cadrul interviului, Adrian Năstase a vorbit și despre momentul dezbaterii din turul doi cu Traian Băsescu, celebrul „moment al oglinzii”. El a recunoscut că ar fi putut să abordeze altfel situația și să răspundă atacurilor lui Băsescu cu mai multă fermitate.
Năstase a subliniat că, deși a avut ocazia să dezvăluie detalii personale și atacuri primite de-a lungul campaniei, a preferat să nu alimenteze atmosfera tensionată din societate.
„Eu am bănuit că alegătorii sunt suficient de înțelepți pentru a nu da atenție acestei povești. (…) Am considerat o chestiune jenantă, dar iată, se vede încă o dată că aspectele emoționale pot fi extrem de importante în campaniile electorale. Eu am mers mai mult pe elementul rațional și cred că am greșit.
Ar fi trebuit să ies și eu și să spun exemplul cu episodul ăla în care s-au aruncat grenade în curtea școlii de la Jean Monnet, atunci când fiul meu era acolo în curte, de scrisorile de amenințare și solicitările de bani și amenințări de tot felul … am considerat că nu e bine și nu e util să încarc atmosfera din societate cu astfel de lucruri”, a spus fostul premier.