România se confruntă cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, dar acest lucru nu îi oprește pe guvernanți să adopte măsuri care vor duce la creșteri și mai mari. Analistul economic Adrian Negrescu explică efectul creșterii accizelor la carburanți, care va intra în vigoare începând cu ziua de luni, 1 iulie.
La prima vedere, situația nu pare să fie critică, cel puțin pe hârtie, așa cum este prezentată. Reprezentanții autorităților susțin că o majorare a prețului carburanților cu 40 de bani pe litru nu va duce automat la creșterea altor prețuri și că efectul va fi limitat. Totuși, analiștii economici au o altă părere, mai ales că în trecut, de fiecare dată când au fost majorări ale prețurilor la benzină și motorină, acestea s-au reflectat imediat și în prețurile produselor de pe rafturi.
Adrian Negrescu explică efectul scumpirii carburanților
Adrian Negrescu se numără printre economiștii care avertizează că impactul creșterii prețurilor la carburanți va fi resimțit într-un lanț de efecte și va provoca o nouă creștere a inflației.
„Vor crește prețurile, se va scumpi totul. Aș spune că cele mai mari scumpiri vom avea în domeniul serviciilor, dar românii le vor vedea și în supermarketuri, le vor vedea în prețurile produselor la raft.
Asta înseamnă mâncare mai scumpă, în condițiile în care alimentele sunt oricum scumpe raportat la puterea de cumpărare a românilor”, a declarat acesta pentru Adevărul.
Cum vor fi firmele afectate de creșterea salariului minim
Inflația va primi un impuls și din cauza majorării salariului minim pe economie. Împreună cu creșterea prețurilor la carburanți, această majorare salarială are un efect nociv, deoarece salariații români vor continua să fie puternic impozitați, în loc să beneficieze de o reducere a impozitului pe salariu și a altor taxe care afectează semnificativ veniturile cetățenilor.
Este important de menționat că românii se confruntă deja cu cele mai mari taxe din Europa. Astfel, chiar dacă autoritățile se laudă cu o creștere a PIB-ului anual, alimentată de taxele și impozitele plătite de sectorul privat și de populație, deficitul bugetar crește în fiecare an, iar nivelul de trai scade direct proporțional cu inflația.
„Vorbim despre cifre de afaceri, vorbim despre PIB, când de fapt ar trebui să vorbim despre vânzări, despre volumul materiei produselor vândute în țara noastră care scade semnificativ în țara noastră.
Și mai mult decât atât, vă dau aici un alt indicator extrem de relevant. Am ajuns să avem cel mai scăzut consum de curent electric din ultimii 30 de ani, pentru că oamenii nu-și mai permit”, a spus Adrian Negrescu.
În plus, majorarea salariului minim nu rezolvă absolut nimic în această ecuație, care pare să fie fără soluții.
„Creșterea salariului minim va fi pentru multe dintre firmele mici din România o adevărată problemă. Cum taxele rămân la fel de mari, firmele private vor trebui să scoată mai mulți bani din buzunar pentru a-și plăti salariații.
Asta înseamnă că vor transfera acest efort fie în prețul produselor, fie vor face concedieri, pentru că nu-și vor permite să mai plătească la fel de mulți salariați. Și mai e varianta când firmele vor recurge și la creșteri de prețuri, dar și la concedieri”, a adăugat economistul.
Iar impactul va fi negativ asupra economiei României. Noii șomeri vor trebui susținuți de stat, astfel încât o parte din banii obținuți din creșterea prețurilor la carburanți vor fi, în cele din urmă, direcționați către costurile sociale.
O soluție pentru a permite creșterea naturală a salariilor ar fi reducerea taxelor. Însă, în loc să reducă taxele, statul nu doar că nu o face, dar planifică noi forme de taxare care vor intra în vigoare începând cu anul 2025.
„Soluția e simplă: statul să reducă taxele, iar îm felul acesta oamenii vor primi salarii mai mari, fără ca firmele să facă încă un efort financiar. Pentru că circa 60% din veniturile noastre le dăm statului”, a explicat Adrian Negrescu.
Încă o lovitură pentru mediul privat
De asemenea, inflația, care aduce costuri tot mai mari pentru companiile mici și mijlocii, împreună cu taxele crescânde, vor afecta în mod practic firmele slab capitalizate și cele fără acces la finanțare. Cifrele din prima jumătate a anului confirmă aceste tendințe și aduc încă un record nedorit pentru economia României.
„Avem peste 90% dintre companii din sectorul microintreprinderilor care sunt slab capitalizate, abia se descurcă de la o factură la alta în condițiile unei accenturări a blocajului financiar. Iar pe de altă parte avem o restrângere abruptă a accesului la finațare pentru companii.
Dacă aceste companii nu au de unde să se împrumute ieftin pentru a crea investiții, locuri de muncă și pentru a dezvolta afaceri, gândiți-vă că nici salariile nu au de unde să crească în condițiile în care vânzările scad vertiginos pe fondul scăderii puterii de cumpărare”, a afirmat Negrescu.
Iar taxarea tot mai grea asupra mediului privat are consecințe profunde.
„E o decizie care deja face victime, se vede inclusiv în datele de Registrul Comerțului. Se închid tot mai multe companii. Motivele sunt simple. Dacă până acum plăteai să spunem 20.000 de lei pe profit la 1%, deodată trebuie să plătești 60.000, fără ca tu să îți fi crescut vânzările, fără să fi înregistrat niște rezultate financiare care să justifice asta.
Statul a crescut practic din pix aceste taxe, iar din aceată perspectivă bineînțeles că companiile au dus mai departe aceste creșteri de taxe ori în prețurile produselor și a serviciilor, ori prin restrângerea activităților sau chiar închiderea unor firme care nu mai sunt fezabile”, a explicat economistul.
