Procesul de relansare a creditării a început, chiar dacă timid, următoarele luni marcând o consolidare a acestei tendinţe, care va ajuta economia în ansamblu să revină pe un trend crescător, susţin reprezentanţii BNR. Pe de altă parte, analiştii economici susţin că băncile câştigă, deocamdată, destul de bine, hrănind foamea de bani a Guvernului şi că nu au un interes presant să îşi plaseze banii într-o economie care „nu prezintă încredere”.„Ultimel
Procesul de relansare a creditării a început, chiar dacă timid, următoarele luni marcând o consolidare a acestei tendinţe, care va ajuta economia în ansamblu să revină pe un trend crescător, susţin reprezentanţii BNR. Pe de altă parte, analiştii economici susţin că băncile câştigă, deocamdată, destul de bine, hrănind foamea de bani a Guvernului şi că nu au un interes presant să îşi plaseze banii într-o economie care „nu prezintă încredere”.
„Ultimele date arată că, în sfârşit, apare un palier cu plus la creditele în valută atât la companii, cât şi la gospodăriile populaţiei. Este adevărat că cele în lei sunt încă pe minus, dar minusul este mai mic. Nu ne îmbătăm cu apă rece cu rezultatele pe o lună. Speranţa este că relansarea creditării a început şi dacă lunile următoare vor merge tot aşa vom ajunge cu certitudine la o consolidare a procesului de relansare a creditării”, a declarat pentru capital.ro Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
Daniel Dăianu: „Băncile preferă să îşi păstreze lichiditatea”
Tendinţele de relansare a creditării sunt oarecum contracarate, potrivit analiştilor economici, de tentaţiile la care sunt supuse băncile de a produce relativ uşor şi fără riscuri alţi bani şi, acolo unde există anumite riscuri, să îşi păstreze lichiditatea.
„Trebuie avut în vedere faptul că băncile preferă să îşi păstreze lichiditatea în loc să facă investiţii. Acest fapt ar fi putut duce la pericolul ca sectorul privat să ajungă în situaţia să nu îşi mai poată plăti obligaţiile ceea ce ar fi provocat o tensiune şi mai mare în sistemul financiar”, a descris pentru capital.ro profesorul Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe, riscurile potenţiale determinate de problemele de lichiditate.
Dăianu afirmă că îngheţarea creditului este o realitate de care trebuie ţinut cont şi că această problemă trebuie rezolvată concomitent cu o alta, la fel de complicată, respectiv asanarea finanţelor publice.
Această situaţie este a fost confirmată şi de către preşedintele UnicreditŢiriac Bank, Dan Pascariu, care a afirmat, săptămâna trecută, că cerea pentru creditele de retail a scăzut cu 90%, iar pentru creditele corportatiste cu peste 50%. „Este un context general cauzat de scăderea economiei, care a determinat şi o scădere a cererii”, a spus Dan Pascariu. (vezi aici)
O cale cu dublu sens
Reticienţa băncilor de a credita economia reală într-un ritm şi la un nivel peste ceea ce se întâmplă în momentul de faţă este recunoscută, indirect, chiar de către persoane din interiorul sistemului.
Din cauză că, în momentul de faţă, riscurile creditării unei companii sunt mai mari decât în urmă cu un an, condiţiile impuse de bănci s-au mai înăsprit, iar companiile nu reuşesc să se adapteze în totalitate acestor condiţii, susţin bancherii.
„E o cale cu dublu sens. Prima de lichiditate este, într-adevăr, mare dar costurile acesteia sunt transferate, în mare parte, în credite, de aceea şi creditele sunt, încă, atât de scumpe. Pe de altă parte, când îi chemăm la noi (pe reprezentanţii companiilor, n.r.) ca să discutăm problema creditării şi le cerem garanţii suplimentare, un plan de afaceri ceva mai detaliat parcă se produce un blocaj”, a declarat pentru capital.ro Sorin Mititelu, directorul de dezvoltare afaceri şi retail al BCR.
„Este ideal să faci afaceri cu statul”
O altă posibilă explicaţie a reticienţei băncilor de creditare a companiilor o reprezintă posibilitatea de a-şi plasa banii în titluri de stat, foamea de cash a guvernului acoperind într-o mare măsură nevoie de plasamente a băncilor. Potrivit datelor BNR, creditul guvernamental a crescut cu 300%, la peste 10 miliarde de euro.
„Este adevărat faptul că băncile sunt clienţi foarte buni pentru Ministerul Finanţelor. Este ideal să faci afaceri cu statul. Nu ai nevoie de dosar de credit, nu ai nevoie de analiză de risc. Dai banii şi la scadenţă îţi încasezi profitul. Totuşi, dincolo de asta, datele arată că băncile au mai mulţi bani decât solicită Finanţele astfel că pot să crediteze companiile şi populaţia. Pentru acest lucru este însă nevoie de încrederea în economie, indicator care nu se află la un nivel prea ridicat”, a devoalat pentru capital.ro Adrian Vasilescu mecanismul prin care se pot obţine profituri rezonabile cu risc zero.
30% din companiile europene au probleme de creditare
O treime din întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) din zona euro susţin că accesul la credite bancare în prima jumătate a anului s-a înrăutăţit, potrivit unui studiu al Băncii Centrale Europene (BCE), realizat în colaborare cu executivul Uniunii Europene.
Principalul motiv al dificultăţilor mai mari înregistrate la obţinerea de finanţare bancară este deteriorarea perspectivei economice, consideră 54% dintre respondenţi, creşterea costurilor împrumuturilor (altele decât dobânzile) pentru 33% din participanţii la sondaj, respectiv majorarea garanţiilor necesare, 32%, se arată într-un comunicat al BCE.
Pentru ultima parte a anului în curs, majoritatea participanţilor la sondaj estimează menţinerea condiţiilor de finanţare. Ponderea celor care estimează o înrăutăţire este mai mare decât cea a participanţilor la sondaj care consideră că situaţia se va ameliora. Creditele în valută contractate de companii au scăzut cu peste 6% în ultimul an. Pentru mai multe detalii despre scăderea creditării, click aici.
80% dintre firme sunt afectate de lipsa de cash
Creanţele neîncasate reprezintă în prezent principalul pericol la care sunt expuse firmele din sectorul privat, acestea ameninţând grav lichidităţile a cca 80% dintre companii, arată studiile efectuate de către R&M Audit, unul dintre liderii pieţei de contabilitate, consultanţă fiscală şi audit.
„Din punct de vedere legal, creanţele neîncasate pot avea la bază mai multe categorii de situaţii în care se află firma care are datorii (debitorul); de la începutul anului curent şi până în prezent, cele mai frecvente au fost cazurile în care debitorul a înregistrat dificultăţi financiare majore care i-au afectat întreg patrimoniul (40%), pe locul al doilea aflându-se situaţiile în care firma a intrat în procedura de faliment închisă prin sentinţă judecatorească (28% din cazuri). Cazurile în care firma debitoare a fost dizolvată sau lichidată reprezintă aproximativ 12% dintre situaţiile care conduc la existenţa creanţelor neîncasate”, afirmă Mirela Şerban, Managing Partner R&M Audit.
DETALII:
Citiţi şi Dan Pascariu: Cererea pentru creditele de retail a scăzut cu 90%
Citiţi şi A unsprezecea lună de scăderi pentru creditul neguvernamental