Consiliul Concurenţei se înşeală susţinând că băncile s-au înţeles în privinţa majorării dobânzilor, întrucât acesta comportament este generat de un fenomen de piaţă foarte interesant, numit „simpatia preţurilor”, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

„Nu ştiu dacă băncile au făcut cartel”, a spus Vasilescu, citat de Mediafax, menţionând că BNR nu are prerogative în acest domeniu. „Dacă mă întrebaţi pe mine personal, eu o să vă spun că se înşeală Consiliul Concurenţei pentru că lucrurile stau cam aşa: există în economie un fenomen foarte interesant care se numeşte „simpatia preţutilor”. (…) Acest fenomen e valabil şi în bănci, astfel că dacă o instituţie urcă dobânda pentru depozitele populaţiei şi companiilor, normal că această rată va deveni simpatică şi că celelalte bănci se vor repezi să majoreze dobânda, nu din înţelegere, ci printr-un fenomen de piaţă”, a spus oficialul BNR.

Vasilescu a precizat că astfel s-a ajuns la dobânzi foarte mari pentru populaţie şi companii şi la negocierea ratelor, iar BNR s-a aliniat vocilor din societate, care au semnalat un proces periculos în această urcare a dobânzilor.

O coincidenţă fericită!

„Nu e normal când dobânda de politică monentară a BNR a coborât la 9,5%, dobânzile pasive ale băncilor comerciale să fie peste acest nivel. De regulă trebuie să fie sub (nivelul dobânzii de politică moentară – n.r.). Logica economică e că îţi doreşti, într-o ţară care vrei să funcţioneze, dobânzi pasive sub 9,5%. Normal că societatea dă semnale şi există o presiune socială”, a explicat Vasilescu. El a precizat că faptul că reducerea dobânzilor, în contextul în care Consiliul Concurenţei a spus că realizează o investigaţie, este „o pură coincidenţă”.

„E important să reduci dobânda pasivă pentru că atunci când vrem să vedem cum se mişcă dobânzile active, trebuie să ne uităm la cele pasive. Dacă o bancă cumpără resurse financiare de la populaţie şi/sau companii la 14% la cât le vor vinde mai departe? Normal că mai sus. Şi atunci înţelegem cu toţii că avem nevoie de un echilibru între dobânzile pasive şi cele active. Creditarea funcţionează în România, dar la un nivel mult mai redus”, a adăugat oficialul BNR.

El a precizat că se observă că Ministerul Finanţelor Publice (MFP), cel mai bun client al băncilor în prezent, a primit dobânzi mai mici decât au primit populaţia şi companiilor.

Vasilescu a precizat că „criza actuală schimbă lumea şi ne obligă să căutăm un alt stil de viaţă”, şi că la urma urmei creditul nu o să dispară, în contextul în care băncile ştiu că MFP este un client bun, dar vremelnic.

„Cândva, MFP va dispărea din această postură de împrumutător de la bănci şi atunci băncile normal trebuie să se întoarcă la creditare, care nu va mai fi cum a fost, ăsta e un lucru sigur, dar va fi”, a spus oficialul BNR.

Ministerul de Finanţe, cel mai bun client

Adrian Vasilescu este de părere că băncile au o mare şansă cu clientul Ministerul de Finanţe, „de vis”, în contextul în care pot da credite fără a face dosare de împrumuturi, fără să caute garanţii sau să facă provizioane, care afectează profitul. „MFP se împrumută la bănci în momentul de faţă şi o va mai face o vreme”, a precizat oficialul băncii centrale.

El a precizat că BNR consideră că este bine că MFP se împrumută într-un moment în care apare un deficit bugetar, întrucât aceasta trebuie acoperit.

„MFP plăteşte cu banii de la bănci salarii şi pensii. Prin circuit, banii revin în economie şi prin salarii şi prin pensii. Ar fi de dorit, ca la salarii şi la pensii, banii care vin de la bănci la MFP să mai aibă un val, cel de investiţii”, a spus Vasilescu menţionând că statul trebuie să multiplice banii de la bănci.

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat marţi că instituţia investighează dacă băncile din România s-au înţeles între ele privind stabilirea nivelului dobânzilor.

Ancheta a fost iniţiată încă din octombrie 2008, ca urmare a unei autosesizări. Autoritatea de reglementare în domeniul concurenţei a anunţat la acea dată că investigaţia are la bază suspiciuni privind un posibil schimb de informaţii, precum şi „anumite conduite comerciale”.

SURSA: Mediafax