Dobânda de politică monetară se mai numeşte dobândă cheie pentru că deschide nişte uşi iar uşile deschise sunt către credite mai ieftine date populaţiei şi companiilor, către reduceri de randamente la titlurile de stat, a declarat, luni, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR), referitor la decizia băncii centrale de a reduce dobânda.
„Încă de când a început pandemia Banca Naţională a anunţat că va avea sesiuni deschise. A suspendat calendarul şedinţelor de politică monetară care era cu date fixe în aşa fel încât să se poată convoca şedinţe de politică monetară oricând e nevoie.
”Program de acoperire a lichidităţilor”
Şi de două ori pe zi, dacă trebuie. În şedinţele de politică monetară care au fost stabilite întotdeauna în momente cheie, care au impus anumite modificări importante, rata dobânzii de politică monetară a fost în prim planul acţiunilor. A fost, odată, redusă de la 2,50% la 2%, pe urmă de la 2% la 1,75%, pe urmă de la 1,75% acum la 1,50%.
Deci în perioada pandemiei este a treia reducere a dobânzii de politică monetară. Ce semnale dă dobânda de politică monetară? Ea se mai numeşte dobândă cheie pentru că deschide nişte uşi şi se mai numeşte dobândă de referinţă pentru că de ea se leagă întotdeauna şi alţi indicatori ai pieţei monetare şi ai pieţei interbancare.
Aşa că uşile deschise sunt către credite mai ieftine date populaţiei şi companiilor, către reduceri de randamente la titlurile de stat, adică de dobânzi, şi în acelaşi timp o mai mare încurajare a băncilor să vină la şedinţele Repo ale Băncii Naţionale pentru banii pe care băncile îi iau de la Banca Naţională în condiţiile în care banca naţională are un program de acoperire a lichidităţilor pentru ca băncile să poată finanţa bugetul statului, economia reală, populaţia”, a spus Adrian Vasilescu.
”Creditele s-au ieftinit”
El a precizat că efectele se cunosc deja în piaţă. Astfel, creditele s-au ieftinit, dobânzile au scăzut continuu şi treptat, populaţia se împrumută mai ieftin, companiile se împrumută mai ieftin. Potrivit lui Adrian Vasilescu, sistemul bancar funcţionează, este fluid, finanţarea este fluidă, finanţarea bugetului de asemenea.
De asemenea, el a menţionat că dobânda este real negativă, adică sub rata inflaţiei, în condiţiile în care şi inflaţia este jos.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, miercuri, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 6 august, potrivit băncii centrale.
CA al BNR a hotărât, totodată, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00% pe an, de la 1,25% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00% pe an de la 2,25% pe an.
Deciziile CA al BNR
„Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României întrunit în şedinţa de astăzi, 5 august 2020, a hotărât următoarele: reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an începând cu data de 6 august; reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an de la 2,25 la sută pe an; păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit; continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară”, se arată într-un comunicat al BNR transmis miercuri.
Potrivit documentului, Consiliul de administraţie al BNR consideră că, în condiţiile decalajelor de transmitere a impulsurilor scăderilor ratei dobânzii de politică monetară, o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natură să susţină redresarea activităţii economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii şi consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie de 2,5 la sută +/- un punct procentual, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.