Principiile pieţei libere funcţionau şi înainte de 1989, iar prin anii ’80 se vorbea în şoaptă despre "un fel de economie de piaţă specifică sistemului comunist", spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, în cartea sa "Biletul de ieşire din criză", apărută la editura "Curtea Veche" şi lansată zilele trecute în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus.
Cartea, scrisă într-un stil lejer şi departe de limbajul macroeconomic greoi, tratează subiecte legate de cauzele crizei, istoricul crizelor, atât în România, cât şi de peste hotare, precum şi oferă soluţii pentru revenirea la creştere economică. În acest context, există un scurt capitol care se referă la cauzele prăbuşirii economiei după 1989.
Reprezentantul BNR afirmă că nu abandonarea planificării este cea care a dus la prăbuşirea economiei începând din 1990, deoarece "planificarea a scăpat hăţurile încă de prin anii 1976-1980".
Potrivit acestuia, planul, în ultima lui formă, era doar o ficţiune şi nu mai reprezenta un instrument de conducere a economiei. În acest sens, este rememorat un moment de prin anii ’80, când, într-un moment de furie, fostul dictator Nicolae Ceauşescu i-a făcut un reproş dur şefului Planificării de la acel moment: "Ce faceţi voi, acolo, la Planificare? Planul vi-l fac eu. Voi nu sunteţi în stare nici să-l urmăriţi?"
Într-o privinţă, Ceauşescu exagera, pentru că forma iniţială a planului de stat era un document riguros, bazat pe calcule exacte făcute de specialişti. Însă, în realitate, planul "punea în ecuaţie resursele umflate ale ţării şi capacitatea şi mai umflată a economiei noastre de a le valorifica", scrie consilierul guvernatorului BNR.
Producţie de fier cu cârnăţărie la pachet
Potrivit acestuia, timp de zece ani, întreprinderile de stat au avut o piaţă liberă şi în comunism care, deşi nu era legală, era sprijinită de centrele de putere.
Cum funcţiona? Vasilescu şi aminteşte că un preşedinte de CAP, erou al muncii socialiste, i-a spus că, dacă ar fi respectat legile timpului, ar fi ajuns de la vârful clasamentului, la coadă, însă, încălcând legile în mod frecvent, a reuşit să obţină rezultate bune.
Vasilescu dă ca exemplu întreprinderi "care lucrau numai cu fiare, dar care îşi făcuseră cârnăţării de excepţie, ca "mijloace de plată. Şi nu numai cârnăţării, ci şi crescătorii de păsări, de porci, pescării, vinoteci şi aşa mai departe". Altfel, spus, era un soi de "creativitate activă", care nu contura o piaţă neagră, ci doar una gri, adică nu era legală, însă era acceptată tacit la nivel înalt.