Carte de vizita
Adrian Vasiliu, avocat
Data si locul nasterii: 31 martie 1952, Bucuresti
Studii: Liceul Mihai Viteazu, Facultatea de Drept (1975), Facultatea de Matematica (1976)
Activitate:
· trei ani judecator la Judecatoria Sectorului 8, Bucuresti
· avocat al Baroului Bucuresti din 1980
· autor a trei volume de poezii la Editura Eminescu
· din 1998 este avocatul Regelui Mihai
· a castigat 80% din cazurile pentru care a pledat
Starea civila: casatorit
Pasiuni: matematica, bridge-ul, tenisul, vinurile frantuzesti, mancarea frantuzeasca.
Regele Mihai doreste ca statul roman sa-i recunoasca statutul de proprietar asupra Castelului Peles si a celorlalte bunuri. Aceasta este singura problema care nu se negociaza. Restul chestiunilor pot fi negociate.
Andreea Rosca, Petre Barbu
Capital: Ce urmareste Majestatea Sa prin acest demers?
Adrian Vasiliu: Actul cel mai important pe care statul roman trebuie sa-l faca fata de Majestatea Sa este restabilirea dreptului de proprietate. Adica, mi-ai luat un bun in mod mai mult decat abuziv, te-ai comportat chiar ca un hot, recunoaste ca ai facut lucrul acesta in mod abuziv si nelegal si ca sunt proprietar. Destinatia bunului, vorbim acum de castelul Peles, urmeaza a se stabili prin negocieri. Niciodata Castelul Peles nu-si va schimba destinatia de muzeu. Ca prima conditie pentru orice negociere este recunoasterea calitatii de proprietar a Regelui pentru intregul domeniu. Apoi putem discuta. Daca privim lucrurile moral, dar si juridic, aceasta recunoastere a calitatii de proprietar este o minima reparatie. Ideea de negociere este in spiritul Legii nr. 10/2001.
Capital: Cum ati ajuns avocatul Regelui?
Adrian Vasiliu: A fost o chestiune absolut profesionala. Pur si simplu, Majestatea Sa m-a contactat prin persoane care ma cunosteau si m-a solicitat sa-i devin avocat. Am fost printre primii avocati care s-au ocupat de punerea in discutie a nationalizarilor abuzive. Probabil ca am capatat o oarecare notorietate.
Capital: Ce v-a determinat sa acceptati oferta Regelui? Sunteti adeptul monarhiei?
Adrian Vasiliu: Pentru un avocat care se ocupa de un anumit domeniu, un caz ca acesta este corolarul activitatii. Nu numai pentru ca este vorba de o persoana deosebita, dar si pentru ca modalitatea in care i
s-au luat bunurile este corolarul abuzului comunist. Unele persoane au intrat intr-un decret general. Altele au intrat in decretul de nationalizare. Aici, s-a dat o lege personala, impotriva unei persoane. Nu este numai neconstitutional, dar este un exemplu pentru ceea ce poate insemna o nonlege. O lege este destinata aplicarii generale. Doar un act administrativ unilateral, de forta, poate fi indreptat impotriva unei persoane. De exemplu, ceea ce face primarul Basescu cand dispune demolarea unui chiosc este un act administrativ impotriva unei persoane care a incalcat legea. Ca sa pastram acelasi exemplu, sa dai o lege ca sa demolezi un chiosc este o aberatie. Regelui i s-au luat bunurile pentru ca era Regele Mihai. In ce conditii? In conditiile in care chiar constitutia comunista nu permitea asa ceva si, mai interesant, in conditiile in care exista Legea nr. 304 care aproba Tratatul de la Paris, prin care Romania se obliga sa nu-si discrimineze cetatenii din punctul de vedere al sexului, apartenentei politice sau religioase, statutului social, averii. Acest articol a fost imediat incalcat in 1948, pentru ca s-a dat o lege de confiscare a bunurilor unei persoane pentru ca apartinea unei familii regale.
Capital: Cum a fost evaluat Castelul Peles la 20 de milioane de dolari?
Adrian Vasiliu: Legea nr. 10/2001 obliga sa pui in notificare valoarea bunului pe care il ceri. Valoarea nu este batuta in cuie si nu este rezultatul unei opere stiintifice. Ulterior, la negocieri, se poate ajunge la expertiza. In cazul castelului Peles, eu am avansat suma, desi cred ca este mult mai valoros. Aceasta suma nu obliga pe nimeni. Daca se ajunge la negocieri si daca se avanseaza anumite cifre de despagubiri, partile pot sa cada de acord. Ideea este ca suma avansata de noi nu obliga pe nimeni.
Capital: Majestatea Sa ar accepta si bani drept despagubire?
Adrian Vasiliu: Reparatia morala constituie prima conditie si consta in recunoasterea dreptului de proprietate. Apoi, in cadrul unor negocieri, se gandeste la acceptari posibile si la renuntari posibile. Nu vom fi atat de ipocriti incat sa spunem chiar ca nu vrea nimic. Sunt proprietatile lui, in fond. Trebuie sa i se dea ceva Regelui. In prima faza doreste sa i se recunoasca proprietatea, in a doua faza doreste sa capete ceva din ea.
Capital: Se incadreaza sau nu cazul Majestatii Sale in Legea nr. 10/2001?
Adrian Vasiliu: Din toate punctele de vedere. Decretul nr. 38/1948 a fost deja declarat nul de justitia romana, in cadrul procesului de la Savarsin. Acolo, ca sa obtii revendicarea celor doua imobile (castelul si imobilul din str. I.L. Caragiale din Bucuresti), am pus problema nulitatii decretului, pentru ca acesta contrazicea Constitutia, legea de ratificare a Tratatului de la Versailles, Declaratia Universala a Drepturilor Omului si Codul civil. Acel decret a fost declarat nul, ca titlu de preluare de catre stat a proprietatilor Regelui.
Capital: Majestatea Sa a castigat Castelul Savarsin, i s-a dat Palatul Elisabeta, putea sa se opreasca aici
Adrian Vasiliu: Sa ne intelegem. Palatul Elisabeta nu este proprietatea regelui. Este proprietatea statului si va fi reluat de stat la moartea regelui. De ce sa se opreasca aici? De ce sa renunte la ideea de a i se recunoaste dreptul de a proprietate si de a mai recupera ceva. De ce? Pentru ca este regele si trebuie sa faca acte de marinimie fata de un stat care l-a alungat din tara si i-a luat toate bunurile?
Capital: A existat vreo intelegere intre statul roman si Majestatea Sa in cazul Castelului de la Savarsin?
Adrian Vasiliu: Nici Savirsinul si nici casa din I.L. Caragiale nu au fost cadouri ale Guvernului fata de Rege. Renuntarile in privinta lor
s-au facut de nevoie, pentru ca voiau imagine in exterior prin impacarea cu Regele si, in al doilea rand, pentru ca si-au dat seama ca, daca castiga procesele, iese mai rau. Sa fie clar, nu a fost nici un cadou, ci o chestie foarte calculata. Nu a existat nici o intelegere potrivit careia eu iti dau Savarsin si casa din I.L. Caragiale, si tu nu imi mai ceri Pelesul sau altceva. N-a existat niciodata aceasta intelegere.
Capital: La cat estimati valoarea totala a proprietatilor revendicate de Rege?
Adrian Vasiliu: In total, este vorba de 22 milioane de dolari. Dar, repet, aceasta este aprecierea mea.
Capital: Cum ar arata o intelegere rezonabila Guvern-Rege?
Adrian Vasiliu: Nu pot sa va spun, pentru ca s-ar putea sa avansez niste lucruri care nu sunt conforme cu dorinta Regelui. N-am discutat in amanunt pana unde vom merge.
Capital: Sunteti prieten cu Regele?
Adrian Vasiliu: Nu pot spune ca suntem prieteni. Am fost primit in familia regala, in Elvetia si la Palatul Elisabeta. Am fost impresionat de simplitatea aproape regeasca pe care am constatat-o. Este o familie in care valorile morale sunt foarte bine si natural respectate si in care nu am simtit niciodata infatuare sau dispret fata de omul obisnuit.
Capital: Cat loc de negocieri este in cazul Castelului Peles?
Adrian Vasiliu: Nu este negociabila ideea de recunoastere a proprietatii, statutul de proprietar. Dupa ce se va obtine aceasta recunoastere, inclusiv posibilitatea ca acest castel sa revina statului roman intr-o administrare perpetua este posibila.
Capital: Printul Paul Lambrino poate complica acest caz?
Adrian Vasiliu: Dupa parerea mea, nu. Dar este folosit de adversari ca o alta modalitate de a bloca intentiile Casei Regale. Guvernul scoate din maneca „asi” pentru a descuraja actiunea. Am inteles ca Paul Lambrino a fost invitat la Guvern si a aratat niste acte care l-au impresionat pe domnul Cozmanca. Sa va explic despre ce este vorba. Carol Mircea Lambrino a facut o cerere prin care sa i se recunoasca o hotarare pronuntata la Lisabona in 1956, prin care era recunoscut ca mostenitor al Regelui Carol. Suntem in recurs acum, dar sunt chestiuni tehnice, de recunoastere a unei hotarari straine. Daca va castiga, ii va fi recunoscuta si aici filiatia care a fost recunoscuta candva in Portugalia. Dar este o filiatie de la Carol al II-lea catre el, catre Carol Mircea, si mai departe, sigur ca si printul Paul devine nepot. Ce inseamna asta? O vocatie legala de mostenire fata de Carol al II-lea. Carol Mircea este fiu, alaturi de Mihai I, si poate cere anumite bunuri ramase de la Carol al II- lea. Dar ce sa vezi? Regele Mihai nu cere nimic de pe urma lui Carol al II-lea. Regele cere bunuri cumparate de el si acest bun, Castelul Peles, dobandit de la Ferdinand. In viata lui, Carol al II-lea nu a fost proprietarul Castelului Peles. r
Capital: Ce sanse sunt sa ajungeti la Curtea Europeana a Drepturilor Omului?r
Adrian Vasiliu: Daca se ajunge sa se discute aceasta chestiune la Strasbourg, acest lucru se va intampla numai in conditiile in care toate remediile si caile interne au fost epuizate. Sunt convins ca la Curtea Europeana dreptul de proprietate al Regelui va fi recunoscut. Am un exemplu in acest sens. Regele Constantin al Greciei a avut aceeasi situatie in relatia sa cu statul grec. r
S-a judecat in Grecia si a pierdut. Apoi s-a dus la Curtea Europeana si a castigat anul trecut. Inca o data, sper sa se ajunga la o intelegere si am motive sa cred ca se va ajunge la o intelegere.
