Președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a fost nominalizat la categoria Administrație publică în cadrul Topului Capital „Excelență în Management”. Nominalizarea celui devenit între timp ministru al Dezvoltării în Guvernul Marcel Ciolacu s-a făcut în baza faptului că a fost construit Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav.
Adrian Veștea a ocupat în perioada 2004-2016 funcția de primar al Râșnovului. După terminarea celui de-al treilea mandat acesta a ajuns la cârma Consiliului Județean Brașov.
Care credeți că este cel mai de succes proiect implementat în 2022?
Marile proiectele investiţionale ale judeţului Braşov au un caracter multianual şi toate au fost gândite în beneficiul locuitorilor judeţului nostru.
În anii mandatelor mele la conducerea Consiliului Judeţean Braşov am implementat obiective importante în ceea ce înseamnă modernizarea infrastructurii rutiere, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor din spitalele publice de interes judeţean pe care le administrăm şi în ceea ce priveşte digitalizarea activităţii administrative.
Dintre toate, construirea Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav este de departe obiectivul numărul 1 implementat în judeţul nostru după anul 1989, atât din punct de vedere al volumului, complexităţii şi costurilor investiţiilor implicate, cât şi ca importanţă la nivel judeţean, regional şi chiar naţional, ca motor de dezvoltare şi creştere economică a Braşovului şi a întregii zone.
2022 a fost anul în care am finalizat trei șantiere cuprinzând lucrările de construcţii şi instalaţii aferente componentelor de infrastructură aeroportuară şi, totodată, anul în care am asigurat serviciile de navigaţie aeriană la aeroport utilizând cea mai modernă tehnologie în materie, dirijarea la distanţă prin intermediul turnului de control la distanţă. Concret, am finalizat 12 obiecte din componenţa Aeroportului, am construit clădirea de contingenţă, am realizat sistemul de balizaj şi marcajele pistei şi suprafeţelor de mişcare, am instalat, pus în funcţiune şi calibrat echipamentele de radionavigaţie, am procurat echipamentele pentru turnul virtual de la Arad şi am realizat procedurile de zbor instrumentale şi cele privind spaţiul aerian. În acest sens, am implementat un buget de peste 172 de milioane de lei.
Anul 2023 va marca punerea în funcţiune a Aeroportului nostru.
Care este cel mai mare proiect din cariera dumneavoastră implementat în cadrul instituției în care activați în prezent?
Fără îndoială, implementarea şi funcţionalizarea Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav este cel mai mare proiect din cariera mea în administraţia publică, o carieră începută în anul 2004, când am devenit primar al Oraşului Râşnov, continuată începând cu 2016 la conducerea autorităţii publice judeţene.
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav este singurul aeroport construit de la zero în ultimii 50 de ani în ţara noastră şi cel mai modern la ora actuală, având în vedere că activitatea de control şi coordonare a traficului aerian este asigurată de la Centrul de Dirijare a Zborurilor DSNAR Arad din cadrul ROMATSA, prin intermediul tehnologiei remote tower.
Cu excepţia pistei de decolare-aterizare care a fost finalizată în anul 2014, toate celelalte elemente care compun aeroportul au fost realizate în mandatul meu.
Care sunt proiectele prevăzute pentru 2023?
Anul 2023 este unul mai special în sensul că marchează încheierea unora dintre cele mai mari proiecte de investiţii derulate de administraţia judeţeană în toată existenţa sa.
Pe lângă funcţionalizarea Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav, în acest an vom încheia cele mai mari proiecte de modernizare a drumurilor judeţene pe care le-am accesat în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.
Mă refer la modernizarea Drumului Interjudeţean DJ 104 A, DJ 105 C şi DJ 105 P, cunoscut sub numele de „Drumul de sub munte” din Ţara Făgăraşului, investiţie cu o valoare totală de peste 168 de milioane de lei, şi a Drumului Interjudeţean Covasna – Braşov, care face legătura între drumurile naţionalle DN 12 şi DN 13, proiect în valoare totată de peste 151 de milioane de lei.
Cu aceste două obiective investiţionale, care înseamnă 70 de km de drumuri refăcute din temelii şi modernizate conform standardelor actuale, încheiem proiectele de modernizare a infrastructurii rutiere implementate cu bani europeni accesaţi în exerciţiul financiar precedent.
De asemenea, în anul 2023 finalizăm trei proiecte finanţate tot din fonduri europene, destinate unităţilor sanitare pe care le avem în administrare, respectiv modernizarea şi eficientizarea energetică a corpului înalt al Spitalului Clinic de Obstetrică Ginecologie „Dr. I.A. Sbârcea” Braşov, dotarea cu echipamente a Ambulatoriului Spitalului Clinic de Psihiatrie şi Neurologie şi dotarea cu aparatură a Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov.
Cele mai mari proiecte pe care le începem în acest an vizează continuarea investiţiilor în domeniile de importanţă strategică pentru administraţia publică a judeţului Braşov, şi anume modernizarea infrastructurii rutiere şi renovarea energetică a clădirilor publice care adăpostesc unităţi sanitare şi de asistenţă socială.
În acest am vom începe implementarea proiectelor pe care le-am accesat anul trecut în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe Componenta C5 Valul Renovării.
Este vorba despre:
- creșterea eficienței energetice a clădirii Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii, contract în valoare de 35,6 milioane de lei;
- reabilitarea clădirii administrative şi relocarea secţiilor de spitalizare de zi şi ambulator de la Maternitatea Brașov, contract în valoare de 2,1 milioane de lei;
- reabilitarea energetică a imobilului din Codlea (cămin internat) aflat în administrarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, contract în valoare de 8,4 milioane de lei;
- renovarea energetică a Secției exterioare Zărnești din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov, contract în valoare de 5,4 milioane de lei;
- eficientizarea energetică, reabilitarea, modernizarea și recompartimentarea unui imobil aparţinând Consiliului Județean, contract în valoare de 3,5 milioane de lei.
Un alt proiect pe care urmează să-l începem tot prin PNRR, însă pe Componenta C12 Sănătate, este dotarea cu echipamente a Ambulatorului integrat al Spitalului Clinic de Obstetrică Ginecologie Brașov, cu o valoare totală de 15,6 milioane de lei.
De asemenea, dotarea cu mobilier şcolar şi echipamente digitale pe Componenta 15 – Educaţie din PNRR este un proiect pe care îl pregătim în această perioadă. Mai avem în plan renovarea, modernizarea şi dotarea unui imobil aflat în administrarea Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov, precum şi continuarea digitalizării activităţii medicale (e-health şi telemedicină), demers pe care l-am început încă din anul 2020, în cadrul celor cinci spitale pe care le administrăm.
Care sunt cele mai mari probleme cu care v-ați confruntat în contextul pandemiei?
Anii de pandemie au fost dificili prin prisma presiunilor bugetare apărute în condiţiile în care a trebuit să asigurăm necesităţile de materiale sanitare şi dezinfectanţi, de echipamente şi aparatură medicală, de spaţii suplimentare pentru tratarea pacienţilor – inclusiv paturi de terapie intermediară şi intensivă, şi chiar de resurse umane, pe care managerii spitalelor din subordinea noastră ni le-au comunicat în permanenţă.
Toate spitalele pe care Consiliul Judeţean Braşov le administrează au fost angrenate în lupta de combatere a pandemiei, fapt pentru care a trebuit să ne reorientăm şi să regândim priorităţile bugetare din anii 2020 şi 2021, pentru a reuşi să acoperim toate nevoile domeniului sanitar.
Consider că am făcut faţă cu succes acestor provocări: nu doar că am dotat secțiile ATI cu echipamentele necesare – monitoare, ventilatoare, injectomate, infuzomate, defibrilatoare, analizoare de gaze sangvine, dar am avut şi o reuşită de excepţie: am construit o secţie exterioară de ATI-COVID cu 28 paturi la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov şi i-am asigurat toate echipamentele necesare.
Am reuşit acest lucru graţie colaborării cu partenerii noştri din societatea civilă – Asociaţia Hera şi Salvaţi Copiii, şi sprijinului pe care l-am primit de la Guvernul României, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă condus de dr. Raed Arafat.
Vreau să remarc faptul că în anul 2022 am reuşit să recuperăm din finanţări europene fondurile pe care le-am investit din bugetul judeţean în tot ceea ce a însemnat gestionarea crizei COVID la nivelul judeţului Braşov. Am implementat, în acest sens, trei proiecte în cadrul POIM 2014-2020 care au însumat peste 61,4 milioane de lei, bani întorşi în bugetul judeţean.
Nu în ultimul rând, am alocat stimulente financiare personalului din linia întâi şi ne-am făcut datoria în ceea ce priveşte asigurarea cazării în spații hoteliere şi a hranei pentru medici şi asistenţi, în repausul între ture sau gărzi.
Privind în urmă, este clar că perioada stării de urgenţă ne-a scos din zona de confort a activităţii administrative: ne-a pus în situaţia să acţionăm cu pragmatism şi maximă eficienţă, să avem viteză de reacţie, să căutăm în permanenţă soluţii, să fim flexibili şi adaptabili, să ne concentrăm pe luarea celor mai bune decizii în condiţii de stres şi presiune. Consider că am făcut față cu succes, fapt atestat, de altfel, și de echipa de specialiști ai Organizației Mondiale a Sănătății, care, în luna noiembrie 2021, a vizitat Brașovul și a concluzionat că gestionarea pandemiei de COVID-19 în județul nostru reprezintă un exemplu de bune practici.
De ce v-ați lovit în relația cu administrația locală sau centrală?
Fără să spun vorbe mari, consider că relaţia Consiliului Judeţean Braşov cu autorităţile administraţiei publice locale din judeţul nostru şi cu autorităţile administrative centrale este una dintre cele mai bune.
În anii de când sunt preşedinte al Consiliului Judeţean m-am preocupat să punem bazele unor parteneriate solide atât cu colegii noştri primari ai celor 58 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Braşov, cât şi cu omologii noştri din administraţiile locale şi judeţene din Covasna, Harghita şi Sibiu, astfel încât să putem dezvolta proiecte investiţionale comune, integrate, în beneficiul comunităţilor noastre.
De asemenea, am menţinut deschis dialogul interinstituţional cu toate guvernele care s-au succedat la conducerea ţării din anul 2016 până în prezent.
Începând cu anul 2020, de când deţin şi funcţia de preşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, împreună cu colegii mei din conducerea executivă a UNCJR am reuşit să devenim o prezenţă activă în procesul decizional, un partener serios de dialog şi consultare pentru autorităţile ministeriale şi inclusiv pentru Prim-Ministrul României.
Ne onorează şi ne bucură faptul că suntem consultaţi în procesul de elaborare a actelor normative şi în definitivarea alocărilor prin Legea Bugetului de Stat, că opiniile noastre argumentate sunt luate în considerare la nivelul ministerelor sau că participăm cu regularitate la întruniri organizate la Palatul Victoria, în cadrul cărora avem ocazia să transmitem direct problemele noastre.
Cred foarte mult în calea dialogului, în parteneriatul onest cu toate autorităţile şi instituţiile care contribuie la binele societăţii noastre.
Ce sfat i-ați da unui tânăr care este la început de drum într-o carieră similară cu a dumneavoastră?
Unui tânăr care începe o carieră la conducerea unei autorităţi publice locale i-aş spune să înțeleagă că istoria nu începe cu el, dar – păstrând proporțiile – să-și dorească să facă istorie!
În acelaşi timp, i-aş transmite că indiferent cât de puţini sau cât de mulţi ani petrece în administraţie, timpul său este limitat şi mandatele sale sunt vremelnice.
De aceea, pentru a reuşi, sfatul meu este să se înconjoare de specialişti, să înveţe rapid de la cei cu experienţă, să fie implicat 100% în ceea ce face, să fructifice la maximum toate oportunităţile care apar în activitatea instituţiei pe care o conduce, dar şi să gândească în perspectivă, să aibă curajul şi determinarea de a iniţia proiecte îndrăzneţe pe care să le ducă la bun sfârşit.
Care credeți că vor fi cele mai importante schimbări în domeniul în care activați în următorii 10 ani?
Există mai multe schimbări potențiale care ar putea avea loc în administrația locală în viitor, dar iată câteva dintre cele mai importante:
* Digitalizare. Administrațiile locale se vor baza din ce în ce mai mult pe tehnologie pentru a furniza servicii cetățenilor. Aceasta ar putea include utilizarea portalurilor online pentru oferirea de servicii publice, comunicarea digitală între instituții și utilizarea analizei datelor pentru procesul decizional.
* Reorganizare administrativ-teritorială. În viitor nu este exclusă o abordare în acest sens, prin care să se realizeze o coagulare a unităţilor administrativ-teritoriale mici şi cu posibilităţi bugetare reduse în cadrul unor entităţi mai mari, care să aibă capacităţi mai bune de autofinanţare.
* Descentralizare reală. Este posibil să existe o tendință spre descentralizare, cu un accent sporit pe autoritatea decizională acordată administrațiilor locale. Acest lucru ar putea duce la o mai mare responsabilitate și la o mai mare receptivitate la nevoile cetățenilor.
* Colaborare și parteneriate. Administrațiile locale ar putea căuta din ce în ce mai mult parteneriate cu alte organizații, cum ar fi ONG-uri și întreprinderi private, pentru a atinge obiective comune. Acest lucru ar putea duce la creșterea eficienței serviciilor publice.
* Este posibil să se pună un accent mai mare pe sustenabilitate, administrațiile locale urmând să depună eforturi pentru a reduce emisiile de carbon, pe promovarea energiei regenerabile și îmbunătățirea gestionării deșeurilor.
* Diversitate și incluziune sporite. Administrațiile locale ar putea prioritiza eforturile de creștere a diversității și a incluziunii în comunitățile lor, inclusiv furnizarea de servicii pentru grupurile marginalizate și promovarea egalității de șanse pentru toți cetățenii.
Bani și Succes. Ce vă spun aceste cuvinte?
Banii trebuie folosiți în mod chibzuit. Succesul nu este posibil fără muncă și sacrificii.