Adrian Videanu și Ioan Niculae, nevinovați în dosarul delapidării Romgaz

Adrian Videanu și Ioan Niculae, nevinovați în dosarul delapidării Romgaz. Aceștia au primit o soluție de achitare și în instanța de fond, în decembrie 2022, pe motiv că „fapta nu există”.

Miercuri, 29 mai 2024, completul de cinci judecători a respins, cu majoritate, apelurile declarate de DIICOT și compania Romgaz. Există și o opinie separată a unui judecător din complet, care considera că apelurile formulate de DIICOT și Romgaz sunt întemeiate și că nu se impunea achitarea, ci încetarea procesului penal și obligarea inculpaților la plata prejudiciului.

În acest dosar a fost implicat și fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian, însă Parlamentul a respins în două rânduri, în 2013 și 2015, cererea DIICOT de a-l supune urmăririi penale.

În timpul procesului, judecătorii au eliminat mai multe probe adunate de procurori și interceptări efectuate de SRI, respectând deciziile Curții Constituționale, care au stabilit că interceptările realizate în temeiul Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României nu pot fi folosite în dosarele penale.

Adrian Videanu
Adrian Videanu /  Sursa: Facebook, Adrian Videanu
Ioan Niculae
Ioan Niculae

Firma lui Ioan Niculae a primit ilegal gaze

În esență, acuzațiile DIICOT se referă la faptul că firma lui Ioan Niculae, Interagro (care operează mai multe combinate de îngrășăminte chimice), a primit ilegal gaze din producția internă a României la prețuri foarte mici, aproximativ un sfert din prețul practicat pe piață.

Pe 9 iunie 2017, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Ioan Niculae, Marin Mirea, Dan-Victor Alesandru, Viorel Palașcă, Adriean Videanu, Ioana Apan, Alpar Kramer, Francisc Toth, Lucian Adrian Stancu, Marius Leonte Veza, Lucia Ionașcu și firma SC Interagro SA, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată și complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată.

Procurorii afirmă că la începutul anului 2005, Ioan Niculae, fost acționar majoritar și președinte al SC Interagro SA București, ar fi pus bazele unui grup infracțional organizat împreună cu Marin Mirea, fost administrator al societății și consilier pe probleme energetice al lui Niculae, și cu Alpar Kramer, director comercial/marketing la Romgaz.

„Pe parcursul desfăşurării activităţii infracţionale, grupul infracţional organizat ar fi fost sprijinit şi de alţi inculpaţi care au acţionat la realizarea scopului grupului infracţional: Dan-Victor Alesandru (fost secretar de stat în Ministerul Economiei în cursul anului 2005 şi ulterior reprezentant de facto al SC Interagro SA), Adriean Videanu (ministrul Economiei în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010), Viorel Pleaşcă (secretar de stat din cadrul Ministerului Economiei în perioada 2007 – decembrie 2008) şi Ioana Apan (funcţionară în cadrul Ministerului Economiei şi membru în cadrul AGA, respectiv preşedinte CA Romgaz SA).

Grupul infracţional organizat ar fi funcţionat până la sfârşitul anului 2010 şi ar fi urmărit obţinerea de beneficii materiale de către liderul grupului prin intermediul societăţii controlate de acesta – SC Interagro SA”, susține DIICOT.

Grupul ar fi avut ca scop și a realizat delapidarea SNGN Romgaz SA, obținând gaze naturale la prețuri sub cele practicate în mod normal, prin obținerea ilegală a discounturilor comerciale pe care SC Interagro SA nu avea dreptul să le primească.

DIICOT îl considera liderul pe Ioan Niculae

Potrivit DIICOT, Ioan Niculae a fost liderul grupului, care a avut o structură bine determinată, organizată în niveluri de comandă și în unele cazuri de execuție la nivelul fiecărei entități juridice implicate în cauză: la SC Interagro SA – nivelul de comandă era reprezentat de Ioan Niculae, iar nivelul de execuție de Marin Mirea și Dan Victor Alesandru; la Ministerul Economiei – nivelul de comandă era reprezentat de Adriean Videanu, iar nivelul de execuție de Viorel Palașcă și Ioan Apan; la Romgaz SA – nivelul de comandă era reprezentat de Alpar Kramer și alți doi suspecți, care în prezent sunt decedați.

Potrivit procurorilor, membrii grupului au pus în aplicare o strategie pe termen lung pentru a obține o cantitate de gaze naturale de la Romgaz fără a le plăti efectiv, sub pretextul că au beneficiat de discounturi pentru gazele livrate.

„S-a reţinut că scopul asumat al grupării infracţionale iniţiate, constituite şi coordonate de către Ioan Niculae, reprezentant al persoanei juridice inculpate SC Interagro SA, a fost obţinerea ilegală a unor mari cantităţi de gaze naturale, cu precădere din producţia internă la preţuri cu mult mai mici decât cele practicate de SNGN Romgaz SA cu ceilalţi parteneri de afaceri, delapidând Romgaz SA prin însuşirea pentru SC Interagro SA a unei cantităţi de gaze echivalente a valorilor totale a discounturilor acordate”, au explicat anchetatorii.

DIICOT mai indică faptul că grupul condus de Ioan Niculae avea ca scop obținerea de gaze naturale în principal din producția internă, care se comercializează la prețuri de aproximativ patru ori mai mici decât gazele naturale din import (în perioada analizată, prețul fiind de aproximativ 120 dolari pentru 1.000 mc de gaze din producția internă și aproximativ 500 dolari pentru 1.000 mc gaze naturale din import), evitând astfel reglementările legale care impuneau comercializarea gazelor naturale într-un amestec (gaze naturale din producția internă și gaze naturale din import, la un preț mediu).

Niculae ar fi făcut demersuri le Ministerul Economiei

Conform anchetatorilor, Ioan Niculae ar fi făcut demersuri la nivelul conducerii Ministerului Economiei, acționar majoritar la Romgaz SA, pentru a obține ordine și memorandumuri, în încercarea de a crea o aparență de legalitate.

„Prin emiterea ordinelor de ministru şi prin elaborarea de memorandumuri s-a încercat crearea unei aparenţe de legalitate a faptului că reducerile comerciale se acordă în mod egal şi nediscriminatoriu tuturor marilor consumatori de gaze naturale din România. În realitate aceste prevederi din ordine, memorandumuri au fost emise pentru a susţine realizarea scopului pentru care grupul infracţional organizat a fost constituit.

Dovada faptului că aceste facilităţi au fost acordate exclusiv pentru susţinerea interesului SC Interagro SA, facilităţi care s-au întemeiat pe influenţele inculpatului Ioan Niculae în rândul funcţionarilor guvernamentali, rezultă şi din împrejurarea că ceilalţi doi consumatori industriali similari, respectiv Azomureş SA Târgu Mureş şi Electrocentrale-ELCEN-Bucureşti SA, nu au beneficiat, necondiţionat, de reduceri de preţ în aceeaşi perioadă, deşi datoriile restante ale acestora erau cu mult mai reduse decât ale SC Interagro SA”, mai explică DIICOT.

Anchetatorii remarcă că în sectorul gazelor naturale, în timpul mandatului lui Adriean Videanu ca ministru al Economiei (decembrie 2008 – octombrie 2010), a fost introdusă și aprobată în Guvern Ordonanța de Urgență 54/2009, ulterior adoptată prin Legea nr. 332/2009. Prin aceasta, s-a dispus ca furnizarea gazelor naturale către consumatorii întreruptibili să se facă exclusiv din gazele naturale provenite din producția internă, care aveau un cost cuprins între 1/4 și 1/3 din prețul gazelor naturale din import.

„Prin actele emise (ordine, memorandumuri), sub aparenţa legalităţii şi opozabilităţii erga omnes, s-au creat modalităţi de realizare a scopului infracţional, acordându-se reduceri comerciale, precum şi posibilitatea/dreptul de achiziţionare de gaze naturale doar din producţia internă la care a avut acces SC Interagro SA, aproape în mod necondiţionat, fără îndeplinirea cumulativă şi efectivă a condiţiilor prevăzute în acestea”, mai precizează DIICOT.

Conform DIICOT, prejudiciul cauzat Romgazului se ridica la suma de 282.630.330 lei.

Iată soluţia magistraţilor de la Instanţa Supremă:

ÎCCJ în dosarul penal nr 187/1/2023

Soluție: Respins apel – Nefondat

Detalii soluţie: Decizia penală nr. 16 Cu majoritate, Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T., inculpaţii Videanu Adriean, Niculae Ioan, Alesandru Dan-Victor şi S.C. Interagro S.A. şi partea civilă S.N.G.N. Romgaz S.A. împotriva sentinţei nr. 588 din data de 19 decembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr. 1692/1/2017, privind şi pe intimaţii inculpaţi Mirea Marin, Palaşcă Viorel, Apan Ioana, Kramer Alpar – decedat, Toth Francisc, Stancu Lucian Adrian, Veza Marius Leonte şi Ionaşcu Lucia.

În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului formulat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. vor rămâne în sarcina statului. În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă apelanţii intimaţi inculpaţi Videanu Adriean, Niculae Ioan, Alesandru Dan-Victor şi S.C. Interagro S.A. şi partea civilă S.N.G.N. Romgaz S.A. la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţi inculpaţi Niculae Ioan, Alesandru Dan-Victor şi S.C. Interagro S.A., precum şi pentru intimaţii inculpaţi Mirea Marin, Toth Francisc şi Ionaşcu Lucia, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 340 lei, rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 mai 2024.

În opinie separată, se apreciază ca fiind fondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T., şi de partea civilă SNGN ROMGAZ S.A., în privinţa inculpaţilor Niculae Ioan, Mirea Marin, Videanu Adriean, Alesandru Dan-Victor, Palaşcă Viorel, Apan Ioana, Toth Francisc, Stancu Lucian Adrian, Veza Marius Leonte şi SC INTERAGRO SA nefiind incidentă ipoteza prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală, sub aspectul infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, impunându-se soluţia de încetare a procesului penal, conform prevederilor art. 396 alin. (8) din Codul de procedură penală, iar în ce priveşte latura civilă, dispoziţiile art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală şi analiza particularităţilor cauzei în latura penală conduc la concluzia că fiind îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, se impunea admiterea acţiunii civile şi obligarea inculpaţilor în solidar în limitele prejudiciului dovedit.

De asemenea, consider că în apelul Ministerului Public se impunea şi dispunerea unei soluţii de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de grup infracţional organizat faţă de inculpaţii Niculae Ioan, Mirea Marin, Videanu Adriean, Alesandru Dan-Victor, Palaşcă Viorel şi Apan Ioana.