O parte a discuției s-a bazat pe anumite schimbări ce urmează să fie aplicate. De la 1 ianuarie 2025, companiile vor fi obligate să prezinte rapoarte ESG (Environmental, Social, Governance). Astfel, va fi necesară implementarea unor proiecte care să țină cont de factorii de mediu, sociali și de guvernanță, care sunt concepte cheie ale unei afaceri sustenabile.
Dezvoltarea afacerilor pe baze sustenabile
Consiliul Patronatelor ESG este o asociație patronală și o comunitate a oamenilor de business. Aceasta a fost constituită în scopul de a sprijini dezvoltarea afacerilor din România pe baze sustenabile. Consiliul se implică în promovarea soluțiilor sustenabile și a tehnologiilor inovatoare. De asemenea, aceștia aduc în atenția publicului cele mai performante modele de afaceri ce aplică principiile ESG.
„Consiliul s-a înființat acum un an. Suntem la bază fondatori și antreprenori, iar fiecare reprezintă o verticală esențială. Avem expertiză inovatoare în domeniul activității antreprenoriale care susține perspectiva ESG. Paradoxul este că cei care chiar fac ceva în domeniu nu primesc o susținere evidentă sau se lovesc întotdeauna de bariere legislative sau de finanțare. Suntem peste 100 de membri deja în patronat” a declarat Adriana Marișcu, președintele Consiliului Patronatelor ESG din România.
Rapoartele ESG, o obligație din 2025
În cadrul discuției, invitata a explicat importanța implementării unor reglementări precum obligația raportării ESG. Acest lucru poate avea un impact mai ales în cazul companiilor care respectă principiile sustenabile doar pe hârtie.
„Vizând directiva care urmează să fie implementată sunt două perspective. Eu nu m-aș uita la întreprinderi mici, mijlocii și mari. Ne uităm la cei care își permit și ar trebui să o facă și ajung să o facă doar declarativ, eventual scot un raport bun pe care îl prezintă public. Astfel de elemente ar trebui vizate cumva de un cadru legislativ care să permită trasabilitatea. Sunt firme mici, cum sunt membrii din Consiliu, care prin însăși activitatea lor livrează sustenabilitate și nu au nicio susținere, deși își fac raportări” a spus Adriana Marișcu.
Invitata a precizat că toată această zonă de sustenabilitate și proiecte durabile nu are în vedere câștigurile. Mai exact, este vorba despre viitorul umanității.
„Avem, spre exemplu, firme care digitalizează fermierii în ideea de a aplica într-un mod cât mai sustenabil toate elementele de tratare a culturilor. Astfel încât, în pânza freatică și în mâncarea pe care noi o consumăm să ajungă o cantitate cât mai mică de poluare. Trebuie să avem trasabilitate, să înțelegem ce surse de apă pot fi poluate și așa mai departe, iar aceasta este o infrastructură comună. Nu este vorba despre public și privat. Toți ar trebui să avem o gândire integrată, să înțelegem că este vorba despre viitorul umanității. Nu este despre cine câștigă” a explicat Adriana Marișcu.
Bunăstarea comunității
Reprezentanta Consiliului ESG a explicat că proiectele sustenabile au ca principal scop bunăstarea comunității și instaurarea unei stări de bine pentru oameni.
„Problemele vor dispărea atunci când ecosistemul va permite, adică când vom avea furnizori doar de energie verde, când sistemul de transport public va duce oamenii într-un sistem de amprentă de carbon zero. Ideea este să-ți asumi astfel de proiecte îndrăznețe, care cumva trasează un interes față de bunăstarea comunității. Din mai multe perspective, este vorba de o stare de bine. Mâncăm în condiții sustenabile, avem grijă ca ambalajele să fie returnate și ne uităm de unde vine mâncarea” a evidențiat președintele Consiliului Patronatelor ESG din România.
