Alina Gorghiu anunță că Guvernul a aprobat Strategia națională pentru implementarea Rezoluției 1325
Alina Gorghiu a menționat că Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe au multe în comun, de la eforturile de a rezolva sau aplana conflicte, până la prezența semnificativă a femeilor care obțin performanțe profesionale remarcabile.
Aceasta a declarat că este onorată să participe la Reuniunea anuală a diplomației române, considerând acest eveniment important pentru coordonarea și consolidarea eforturilor de promovare a intereselor României pe plan internațional.
”Sunt onorată să mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră la Reuniunea anuală a diplomaţiei române, eveniment important pentru coordonarea şi consolidarea eforturilor de promovare a intereselor României pe plan internaţional. Ministerele Justiţiei şi Afacerilor Externe au multe în comun.
De la faptul că ne străduim să stingem sau să aplanăm conflicte, până la faptul că aici multe femei fac performanţă profesională”, a spus Alina Gorghiu în discurs.
Ministrul Justiției a informat că, în această zi, Guvernul a aprobat Strategia națională pentru implementarea Rezoluției 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, intitulată ”Femeile, pacea şi securitatea, pentru perioada 2024-2028”.
Alina Gorghiu a afirmat că implementarea acestei strategii va sublinia semnificativ rolul femeilor în soluționarea pașnică și echitabilă a conflictelor.
Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe au o colaborare foarte bună
De asemenea, ea a subliniat calitatea excelentă a colaborării între Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe. Gorghiu a menționat că, în 2023, România a finalizat MCV după 16 ani, mulțumind pentru sprijinul acordat.
”Eu cred că implementarea acesteia va evidenţia foarte bine contribuţia femeilor la soluţionarea paşnică şi echitabilă a conflictelor”, a spus aceasta.
”Aţi pus umărul la acest succes şi vă mulţumesc pentru suportul oferit! Anul acesta avem cel mai bun Raport privind statul de drept de până acum în ceea ce priveşte capitolul justiţie. Este instrumentul de evaluare a componentelor unei societăţi democratice iar tonul pozitiv din Raport la adresa justiţiei şi luptei anticorupţie ne încurajează că suntem pe direcţia bună şi acesta este un mesaj foarte bun pentru diplomaţia românească”, a precizat Gorghiu.
Ministrul a menționat că un alt exemplu de colaborare eficientă este parteneriatul cu Misiunea Permanentă a României pe lângă organizațiile internaționale din Viena. Această misiune joacă un rol esențial în interacțiunea cu Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate.
„Ea contribuie semnificativ la relaţionarea cu Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate şi mulţumesc pentru suportul oferit pentru participarea la Adunarea Părţilor la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei, ce a avut loc în decembrie 2023 în Statele Unite”, a subliniat Gorghiu.
Ministra Justiției a cerut sprijinul acestora
Alina Gorghiu a solicitat continuarea sprijinului pentru eforturile de aducere în țară a persoanelor care se sustrag justiției românești, subliniind că aceasta este prioritatea principală a mandatului său de ministru.
Vă cer sprijinul în continuare pentru demersurile de aducere în ţară a celor care fug de justiţia românească, prioritatea zero a mandatului meu de ministru. Realizarea acestui obiectiv este esenţială pentru imaginea României şi am reuşit, prin cooperare judiciară, să aducem în 2023 peste 800 de fugari, iar anul acesta, până acum, peste 430”, a spus Alina Gorghiu.
Referitor la aderarea României la OCDE, Gorghiu a subliniat că aceasta reprezintă o oportunitate esențială pentru integrarea țării într-un nou cadru de cooperare economică internațională.
Ea a precizat că aderarea va permite României să beneficieze de experiența și resursele organizației pentru dezvoltare.
De asemenea, Gorghiu a menționat că procesul de aderare implică angajamente majore, inclusiv conformarea cu cele mai înalte standarde și practici internaționale în domenii esențiale precum guvernanța, transparența și integritatea.
”Îl felicit pe E.S. dl. Luca Niculescu şi echipa domniei sale pentru gestionarea „diplomatică” a dialogului dintre diverse formate de lucru şi departamente ale OCDE şi entităţile din arcul guvernamental român! Se descurcă perfect! Această colaborare are rezultate pozitive: capitolele dedicate justiţiei şi luptei anticorupţie din evaluările sau studiile OCDE redau stadiul în care ne aflăm şi conţin recomandări menite să ne îmbunătăţească performanţele.
Suntem conştienţi de importanţa lor, acesta fiind un subiect pe care l-am evidenţiat inclusiv în Consiliul de management strategic al sistemului judiciar, alături de preşedinta ÎCCJ, preşedinta CSM şi Procurorul General”, a arătat Gorghiu.
S-a decis formarea unui grup de specialiști din sistemul judiciar
Ea a comunicat că, în cadrul ultimei ședințe a Consiliului, a fost decisă formarea unui grup de specialiști din sistemul judiciar, cu scopul de a dezvolta un plan de acțiune destinat implementării recomandărilor pentru îmbunătățirea eficienței și eficacității actului de justiție.
„Reamintesc că una dintre marile realizări ale justiţiei a fost aderarea României la Convenţia anti-mită a OCDE, ceea ce reafirmă angajamentul ţării noastre de a combate toate formele de corupţie şi de a promova performanţa şi responsabilitatea în derularea afacerilor. Fenomenul corupţiei în cadrul operaţiunilor economice internaţionale generează îngrijorări serioase, subminează buna guvernare şi dezvoltarea economică a ţărilor şi distorsionează condiţiile de competitivitate internaţională din piaţa economică. in perspectiva mediului de afaceri,
Convenţia anti-mită a OCDE reprezintă un document juridic relevant, deoarece vizează combaterea corupţiei din mediul de afaceri privat (supply-side of corruption). Ea pune accent pe importanţa tragerii la răspundere penală a companiilor care apelează la coruperea funcţionarilor publici străini în cadrul operaţiunilor economice internaţionale”, a spus ea.
”Convenţia este relevantă inclusiv pentru personalul diplomatic şi include standarde privind asumarea unui rol activ al acestuia în prevenirea corupţiei, atât prin promovarea integrităţii organizaţionale cât şi prin creşterea nivelului de conştientizare a riscurilor de corupţie. În acest context, Guvernul a adoptat recent proiectul de lege, iniţiat de MJ şi avizat de MAE, care aliniază adiţional legislaţia naţională cu prevederile Convenţiei anti-mită. Scopul principal al proiectului de lege este reglementarea unei noi infracţiuni de corupţie, respectiv mituirea funcţionarilor publici străini”, a mai spus ministrul Justiţiei.
