‘Acest raport ne aminteşte, la momentul oportun, cât de importantă este calitatea aerului pentru sănătatea cetăţenilor noştri. Iată de ce doresc ca 2013 să fie anul aerului şi de ce mă voi concentra pe consolidarea legislaţiei noastre privind calitatea aerului pentru a aborda problemele identificate astăzi’, a declarat luni comisarul european pentru mediu, Janez Potocnik.
Jacqueline McGlade, director executiv al AEM, a apreciat că politica Uniunii Europene a dus la reducerea emisiile multor poluanţi în decursul ultimului deceniu, dar că se poate face mai mult decât atât. ‘În multe ţări, concentraţiile de poluanţi atmosferici sunt încă superioare limitelor legale şi recomandate, stabilite pentru a proteja sănătatea cetăţenilor europeni. De fapt, poluarea atmosferică reduce speranţa de viaţă a oamenilor cu aproximativ doi ani în cele mai poluate oraşe şi regiuni’, a adăugat ea.
Raportul pe 2012 al AEM privind calitatea aerului în Europa analizează expunerea cetăţenilor la poluanţii atmosferici şi oferă o imagine generală asupra calităţii aerului în Europa. Una dintre constatările principale ale raportului este că particulele (PM) constituie cel mai grav risc sanitar legat de poluarea atmosferică din UE, conducând la mortalitate prematură. Raportul estimează că, în 2010, 21% din populaţia urbană a fost expusă la concentraţii de PM10 superioare valorilor limită zilnice cele mai stricte din UE, destinate să protejeze sănătatea. Până la 30% din populaţia urbană a fost expusă unor concentraţii de particule mai fine – PM2,5 – superioare valorilor limită anuale din UE. Conform nivelurilor de referinţă ale OMS, care sunt chiar mai stricte decât cele impuse de legislaţia UE, până la 81% şi respectiv 95% dintre locuitorii din mediul urban au fost expuşi unor concentraţii de particule care depăşesc valorile de referinţă stabilite pentru protecţia sănătăţii umane, ceea ce subliniază necesitatea de a revizui legislaţia referitoare la aer.
O altă concluzie a raportului este că ozonul (O3) poate cauza probleme respiratorii şi poate conduce la mortalitate prematură. Expunerea în oraşe este foarte mare, 97% dintre locuitorii din mediul urban din UE fiind expuşi în 2010 la concentraţii de O3 superioare nivelului de referinţă al OMS. În 2009, 22% dintre terenurile arabile din Europa au fost expuse la concentraţii de O3 cu efecte dăunătoare, ceea ce a condus la pierderi agricole.
Dioxidul de azot (NO2) este o cauză majoră a eutrofizării (creşterea excesivă de alge şi plante în apă) şi a acidificării, contribuind de asemenea la formarea de particule şi ozon, mai notează raportul. În 2010, 7% dintre europenii din mediul urban au fost expuşi la niveluri de NO2 superioare valorilor limită ale UE, iar emisiile naţionale de oxizi de azot din multe ţări europene încă depăşesc plafoanele de emisii stabilite de legislaţia UE şi prevăzute în acordurile ONU.
O altă concluzie îngrijorătoare este creşterea emisiilor de benzo(a)piren (BaP) în Europa, o substanţă cancerigenă la care a fost expusă între 2008 şi 2010 o proporţie între 20 şi 29% din populaţia urbană.
AEM notează în raport că dioxidul de sulf (SO2) este un excelent exemplu de succes, emisiile fiind reduse semnificativ în ultimii ani datorită legislaţiei UE care impune utilizarea tehnologiilor de epurare a emisiilor şi reducerea conţinutului de sulf din combustibili. 2010 a fost astfel primul an în care populaţia urbană nu a fost expusă la concentraţii de SO2 superioare valorii limită a UE. Concentraţiile de monoxid de carbon, de benzen şi de metale grele (arsenic, cadmiu, nichel, plumb) din aer sunt în general scăzute, localizate şi sporadice în UE, cu un număr mic de depăşiri ale valorilor limită şi ale valorilor ţintă stabilite de legislaţia UE, mai precizează textul citat.
Sursa: Agerpres