În acest context, AEP menționează următoarele documente: Comunicarea Comisiei Europene – Orientările Comisiei către furnizorii de platforme online foarte mari și motoare de căutare online foarte mari privind atenuarea riscurilor sistemice la adresa proceselor electorale, în temeiul articolului 35 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2065; Codul de conduită pentru combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură în mediul online; și Codul de bune practici pentru combaterea dezinformării, consolidat în 2022.

Urmăriți site-ul instituției

Conform unui comunicat al AEP, pe site-ul instituției, la următorul link https://www.roaep.ro/legislatie/acte-europene-ti-internationale/, pot fi accesate documente de interes pentru toți participanții la procesul electoral.

Totodată, Autoritatea Electorală Permanentă reamintește că a elaborat și publicat Ghidul de prevenire și combatere a acțiunilor de dezinformare a alegătorilor, care poate fi accesat pe site-ul Autorității, în secțiunea ALEGERI PREZIDENȚIALE 2025, la următorul link: https://www.roaep.ro/prezentare/alegeri-prezidentiale-2025/.

Instrumente esențiale în lupta împotriva manipulării

În comunicatul AEP se menționează că documentele respective sunt instrumente esențiale în lupta împotriva manipulării informațiilor și a interferențelor în spațiul digital. Aceste materiale oferă și elemente de identificare și analiză a informațiilor false, precum și metode de evaluare a caracteristicilor conținutului dăunător, cu scopul de a preveni și combate efectele pe care aceste fenomene le-ar putea avea asupra procesului electoral. Totodată, se subliniază că activitatea de informare a alegătorilor face parte din demersurile instituțiilor implicate în organizarea proceselor electorale, având ca obiectiv prevenirea și combaterea fenomenelor dezinformării, care pot influența participarea la vot și opțiunile alegătorilor.

”Documentele menționate sunt instrumente esențiale în lupta împotriva manipulării informațiilor și a interferențelor în spațiul digital. Materialele prezintă și elemente de identificare și analiză a informațiilor false și de evaluare a caracteristicilor conținutului dăunător, în vederea prevenirii și combaterii efectelor pe care aceste fenomene le-ar putea avea asupra procesului electoral. Această activitate de informare a alegătorilor face parte din demersurile instituțiilor implicate în organizarea proceselor electorale de a preveni și combate fenomenele din sfera dezinformării, care pot influența participarea la vot și opțiunile alegătorilor”, se mai arată în comunicatul AEP.

Despre AEP

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este o instituție administrativă autonomă care se ocupă de aspectele administrative și logistice ale sistemului electoral din România din anul 2001.

Autoritatea Electorală Permanentă este condusă în mandate de 8 ani de către un președinte, cu rang de ministru, ajutat de 2 vicepreședinți cu rang de secretar de stat. Un vicepreședinte este numit de președintele României, iar celălalt de prim-ministru.

Președintele AEP este numit de Parlamentul României, printr-o hotărâre adoptată în cadrul unei ședințe comune a Senatului și a Camerei Deputaților.

Nominalizarea este făcută de grupurile parlamentare și vizează persoane cu experiență și pregătire în domeniul juridic sau administrativ. Pentru a fi numit, candidatul trebuie să obțină majoritatea voturilor din partea deputaților și senatorilor.