cele 17 aeroporturi, doar cateva au sanse reale de a atrage trafic si de a supravietui. Viitorul pare asigurat pentru cele patru aeroporturi de interes national – Otopeni, Baneasa, Timisoara si Constanta – ramase in curtea Ministerului Transporturilor. Ele au realizat cele mai importante investitii de modernizare, avand avantajul unor locatii strategice. De exemplu, la aeroportul Otopeni au fost pompate in ultimii zece ani nu mai putin de 265 milioane de dolari, iar pana in 2008 urmeaza sa fie investite alte 86 milioane de euro. „Jumatate din investitii au fost facute din surse proprii, restul, din credite si de la bugetul de stat. In continuare, vom lucra la extinderea capacitatii aeroportului, a suprafetei de trafic si a terminalului de pasageri”, spune Gabriel Tara, directorul aeroportului Otopeni. Investitiile facute pana acum si-au aratat roadele: anul trecut, traficul a crescut cu 13%, o cifra record, atingand 2,6 milioane de pasageri. Estimarile pentru acest an sunt la fel de optimiste. Insa cea mai spectaculoasa crestere a fost inregistrata de aeroportul Baneasa: traficul a crescut de cinci ori fata de 2002, in principal ca urmare a intrarii pe piata a companiilor low-cost si a majorarii numarului de curse charter. Insa Baneasa are nevoie de 25 milioane euro pentru reparatia capitala a pistei. „Cu exceptia aeroporturilor Otopeni si Baneasa, nici unul dintre celelalte aeroporturi nu-si acopera din surse proprii cheltuielile de intretinere”, spune Sorin Stoicescu, seful Directiei de Aviatie Civila din minister. De fapt, unele aeroporturi locale se invart intr-un cerc vicios. Pe de-o parte, nu pot atrage companii aeriene pentru ca dotarile au ramas la nivelul anilor ‘80, iar, pe de alta parte, nu pot face investitii pentru ca nu au venituri, sumele primite de la consiliile judetene fiind insuficiente. „Apare o problema de implicare a autoritatilor locale si de constientizare a lor despre ceea ce inseamna un aeroport. Le lipseste o politica de marketing agresiva de aducere a companiilor aeriene”, considera Sorin Stoicescu. Aeroportul din Timisoara, care se situeaza pe locul doi din punctul de vedere al traficului, a beneficiat de apropierea de granita si de numarul mare de investitori straini. Aceste avantaje au fost luate in considerare de compania Carpat Air, cand a decis sa-si mute centrul operational la Timisoara. In plus, ruta Bucuresti-Timisoara este cea mai profitabila dintre cursele interne operate de Tarom. „Din 2003 incoace, am investit in jur de doua milioane euro in modernizarea aeroportului, iar traficul a crescut cu 12%, ajungand la 403.000 de pasageri. Pentru 2005, este preconizat un numar de 510.000 de pasageri”, sustine Daniel Idolu, directorul aeroportului Timisoara. La polul opus s-a situat pana de curand aeroportul din Suceava. In ultimii ani, traficul a scazut vertiginos, insa situatia a inceput sa se imbunatateasca dupa ce Tarom a reluat cursele pe aceasta relatie. In plus, in martie va incepe sa functioneze in regim de aeroport international, mizand pe cei 300.000 de localnici plecati la munca in strainatate. Perspective promitatoare are si aeroportul din Tulcea, datorita apropierii de Delta Dunarii. In ultima perioada au fost finalizate investitii de aproape doua milioane de euro, iar acum se negociaza reluarea curselor regulate spre Bucuresti si deschiderea de noi rute, spre Timisoara, Targu-Mures, Suceava si Iasi. Stabilirea bazei americane in perimetrul aeroportului Constanta in 2003 a dus la limitarea numarului curselor civile. Pentru serviciile oferite americanilor, aeroportul nu a primit nici un ban. Nici acum la Constanta nu mai aterizeaza curse regulate. „Nu poti face curse regulate cu doar trei pasageri”, spune Sorin Stoicescu, adaugand ca este posibil ca aeroportul sa fie scos din circuitul civil, urmand sa fie folosit pentru operatiunile NATO.O solutie pentru finantarea aeroporturilor este privatizarea, varianta care se incearca acum la Targu-Mures. „Vom lansa o licitatie internationala pentru selectarea unei firme de consultanta, al carei rol va fi de a identifica un partener care sa preia managementul aeroportului si sa asigure prin investitii dezvoltarea pe termen lung”, spune vicepresedintele Consiliului Judetean Mures, Fratean Petru Alexandru. Desi este operational, activitatea aeroportului lancezeste de ani de zile; printre putinii pasageri ai curselor Tarom se numara parlamentarii de Mures. Construirea unui parc industrial langa aeroport si autostrada Transilvania vor schimba soarta aeroportului. Insa Consiliul Judetean a calculat ca ar fi nevoie de 600 de miliarde de lei pentru modernizare.Sorin Stoicescu spune ca ar fi necesara o suma de 1.408 miliarde de lei pentru cele patru aeroporturi de interes national si de 850 de miliarde pentru aeroporturile locale. Concret, ele vor primi de la buget in 2005 sase miliarde, respectiv 33 de miliarde. „Aeroporturile nu trebuie sa astepte ca Ministerul Transporturilor sa le dea pasageri. Daca nu vor avea un marketing agresiv, vor muri. Vor deveni pasuni sau terenuri de fotbal”, crede Sorin Stoicescu.