„Noi îi invăţăm pe oameni să mănânce bine, sănătos şi să se bu­cure de viaţă. Dorim să înţelegem nevoile consumatorilor noştri. Succesul nostru e că reinvestim toţi banii pe care îi produce compania”, spune Radu Timiș, președintele și fondatorul Cris-Tim. Grupul deținut de familia Timiş a crescut anul trecut cu 20%, ajungând la o cifră de afaceri de 145 de milioane de euro, iar succesul nu se opreşte aici. Ţelul lui Radu Timiş este să ajungă peste cinci ani la afaceri de 325 de milioane de euro. Pentru acest an, compania se așteaptă la vânzări de 175 de milioane de euro în 2018 şi analizează oportunitatea deschiderii unei fabrici în afara granițelor. „Intenţionăm să începem producţia şi în Anglia, poate și în Spania, în funcţie de ce ne rezervă viitorul. Nu vrem să construim, ci să cumpărăm o fabrică sau să o închiriem. În Anglia anul trecut erau cam 5.000 de magazine româneşti. E o mare bucurie când îţi vezi produsele pe rafturile magazinelor din străinătate“, a precizat antreprenorul.

Majorarea de 20% a cifrei de afaceri de anul trecut s-a datorat, în mare parte, campaniei „Eticheta Curată“. Anul acesta, reprezentanții Cris-Tim au hotărât să adopte o politică de transparenţă prin care să treacă procentajul de carne pe ambalajele mezelurilor. Impactul financiar la care se aşteaptă Cris-Tim este de 2,75 milioane de euro. „Preţul nu l-am mărit, dar vom compensa cu cantitatea mare de produse pe care o vom vinde. Speranţa mea este de o creştere undeva la 10%. Puterea de cumpărare este ceva mai mică, chiar dacă salariile au crescut, iar asta se vede în consum“, spune fondatorul Cris-Tim.

Un drum lung şi greu până la succes

Drumul către afacerea de succes care este astăzi brandul de mezeluri Cris-Tim a fost lung şi anevoios, omul de afaceri mărturisind că s-au izbit nu de puţine ori de probleme.

„În tot acest mediu trebuie să ai în primul rând curajul să crezi în industria ta, în viitorul ţării, să investeşti în continuare. Singura şansă pe care o ai este să fi de 10 ori mai bun decât concurenţa ta“, spune antreprenorul. Potrivit lui Radu Timiș, la începutul aniilor 2000 în România era o mare problemă, nu se găsea carne, se importa tot 50% ca şi acum, însă taxele vamale erau foarte mari, în jur de 30%. „Vă imaginaţi ce însemna pentru producător să plătească taxe vamale 30%, să plătească şi impozit 16%. Evaziunea fiscală era undeva în jur de 70%, iar dacă nu erai undeva în zona neagră-gri, nu aveai nici o şansă. O oportunitate la acea vreme era zona defavorizată, de care noi am profitat la Filipeşti“, mărturiseşte Radu Timiş, cu precizarea că prima dată când a ajuns la Filipești a fost considerat evazionist.

 

În anul 2000, fondatorii Cris-Tim au văzut oportunitatea din zona defavorizată din Filipeştii de Pădure şi au realizat acolo una dintre cele mai moderne fabrici de mezeluri din România, care astăzi ajunge la o capacitate de producţie de 35.000 tone pe an. „La început aveam 50 de angajaţi, iar eu am spus de atunci că aici vor fi 500, însă cei din jur nu ne-au crezut. Nu ni s-a dat nici o şansă. Astăzi avem 998 de angajaţi“, spune omul de afaceri.

Lupta cu consumatorul român

Chiar dacă sunt văzute ca o mâncare nesănătoasă, soţii Timiş spun că mezelurile pe care le produc contribuie la un stil de viaţă sănătos şi echilibrat. Aceştia au intenţia să pună pe mesele românilor produse naturale, lipsite de E-uri, cu un procentaj mare de carne, însă mărturisesc că se lovesc de mentalitatea consumatorilor care se îndreaptă către produsele ieftine. „Am redus semnificativ numărul de E-uri. Am ajuns să-i îi şocăm pe cei de afară. Spre exemplu, produsele de panificaţie au 20 de E-uri, noi am redus la două-trei E-uri şi încă suntem criticaţi“, susține Radu Timiș. El a explicat că eticheta curată este o revoluţie în această industrie, atât la nivel naţional cât şi european. „Noi ne-am dus cu foarte multe produse în zona premium. Oamenii încă sunt inconştienţi şi aleg produsele din categoria low, de proastă calitate“, susține omul de afaceri.

Povestea afacerii cu mezeluri

„Am început cu un chioşc de 12 metri pătrați împreună cu soţia mea. Timp de doi ani, am stat într-un trening, munceam 18 ore pe zi, aveam mâinile bătătorite ca ale unui agricultor. Noi doi achiziţionam, noi vindeam, noi făceam contabilitate, noi făceam tot“, povesteşte omul de afaceri. „În ‘93 am reuşit să ne extindem şi problema noastră a fost că  nu mai prima calitatea cu care ne-am obişnuit consumatorii. În perioada aia cererea era din ce în ce mai mare, existau doar fabricile de stat, iar cererea fiind atât de mare, producătorii foloseu în mezeluri mai multă soia şi grăsime, şorici, apă. Aşa ne-a venit ideea să producem mezeluri mai bune decât ce exista pe piaţă. Am adus tehnologie din Germania nici măcar second-hand, ci utilaje care nu mai puteau fi folosite, dar pe care le-am recondiţionat. Toate utilajele pe care le-am cumpărat atunci au fost 20 de mii de mărci. După 25 de ani cumpărăm tehnologie de milioane de euro“, spune Radu Timiş. 

Acest articol a fost publicat în numărul 26 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 2 – 8 iulie 2018