Piaţa produselor ecologice face faţă cu brio crizei economice, în ultimul an crescând cu 20% şi ajungându-se ca în România să se comercializeze produse bio de peste zece milioane euro.
Deşi pare încă deschisă doar celor cu bani, de fapt este accesibilă mai ales celor avizaţi. Specialiştii spun că nu preţurile ceva mai ridicate (cu aproximativ 30%) sunt o piedică în dezvoltarea pieţei, ci o slabă educaţie a populaţiei în acest domeniu.
„Dacă s-ar conştientiza că alimentaţia sănătoasă este o chestiune de importanţă naţională alta ar fi situaţia. Totuşi, în ultima perioadă se vede că tot mai multe persoane sunt preocupate de a duce o viaţă sănătoasă. Aceasta pentru că au devenit conştiente că problemele de sănătate sunt tot mai prezente, dar şi mai greu de tratat. Astfel, s-a ajuns ca preferinţa pentru alimente sănătoase să devină tot mai pregnantă chiar şi printre românii afectaţi de criza economică”, a spus prof. Gheorghe Mencinicopschi.
Şi ca dovadă că piaţa bio a reuşit să se dezvolte este faptul că s-a ajuns ca în ultima perioadă cei care doresc să cumpere produse ecologice le au la îndemână. Dacă în urmă cu doi ani cu greu găseai pe piaţa românească produse bio, acum s-a ajuns ca alimente sau cosmetice eco să poată fi găsite atât în magazine specilizate, cât şi în supermarket, la târguri sau online.
„Cumpărătorul de produse bio este în primul rând un client avizat, preocupat de sănătatea lui şi a familiei. Vine la magazin după ce s-a informat o perioadă mai lungă de timp. Are între 30 şi 50 de ani, este, în proporţie de 70% de sex feminin, are familie, copii, nepoţi. Are venituri peste medie. A lucrat, trăit, călătorit suficient de mult prin străinătate. Este exigent, solicită informaţii detaliate, doreşte noutăţi şi de multe ori ne învaţă lucruri interesante”, a arătat Bogdana Ghinescu, directorul magazinului Pukka Food.
Magazinele bio, în expansiune
Românii întreprinzători şi care au sesizat oportunitatea oferită de afacerea cu produse bio au decis să deschidă propriile magazine unde să comercializeze fie numai produse ecologice, fie astfel de produse alături de unele naturale. Acum funcţionează 20 de astfel de magazine specializate.
„Am deschis magazinul în aprilie 2008, cu o investiţie de aproximativ 90.000 euro, bani personali investiţi din dorinţa de a face un lucru bun pentru noi şi pentru ceilalţi. Am pornit această afacere din pură convingere, de pe poziţia, frustranta la momentul respectiv, de căutători şi cumpărători de produse bio şi de mame de copii pe care vrem să-i creştem cât mai sănătos cu putinţă.
De la deschidere şi până acum vânzările au înregistrat o creştere continuă, dar lentă. Momentan afacerea se autosusţine”, a Ghinescu.
Ea spune că deşi anul trecut a fost ceva mai greu în condiţiile în care au apărut primele semne ale crizei economice, este optimistă întrucât „oamenii deja au învăţat să trăiască în condiţii de criză, s-au mai relaxat şi şi-au adus aminte că averea lor cea mai de preţ este sănătatea”.
Oricum, marja de profit a acestor magazine este în jur de 10%, aşa că cei care au investit în ele nu au de ce regreta.
„În ceea ce priveşte viitorul, sunt conştientă că am pus nişte baze solide acestei afaceri şi sunt în căutarea unui parteneriat care să ne ajute să trecem la următorul nivel”, a mai arătat Ghinescu.
Târgurile, varianta momentului
Pentru cei care nu au suficiente fonduri sau nu vor să investească pentru a deschide un magazin, în ultima perioadă este tot mai atractivă varianta târgurilor de produse tradiţionale. Numai în Capitală, la fiecare sfârşit de săptămână, se organizează cel puţin şase-şapte astfel de evenimente.
„Vânzările la târguri sunt foarte bune, în general expozanţii nu se întorc cu marfă acasă pentru că oamenii sunt interesaţi de produsele sănătoase. În plus, cheltuielile sunt foarte mici pentru că trebuie doar să-şi acopere cheltuielile de transport şi eventual cazare”, a spus Daniela Popa, unul dintre organizatorii de târguri din Bucureşti.
Varianta târgurilor este valabilă atât pentru producătorii autohtoni, cât şi pentru importatori. „Am avut un magazin cu produse eco în Bucureşti, dar am preferat să renunţ la el şi să ma orientez către târguri. Este mult mai avantajos pentru mine pentru că nu mai trebuie să cheltuiesc pentru spaţiul respectiv. În plus, se organizează foarte multe târguri, în marile oraşe ale ţării că uneori trebuie să aleg unde să mă duc. Vânzările merg foarte bine şi sunt mulţumită pentru că marja de profit se apropie de 25%”, a spus Maria Ionescu, un importator de produse bio.
Produsele româneşti, mai ales pe tarabă
Spre târguri se orientează şi producătorii care au constatat că variantele clasice de comercializare nu mai dau randament în această perioadă de criză. Ajunsă în situaţia de a nu-şi mai putea recupera banii pentru marfa livrată unor instituţii ale statului, Rodica Ferchiu, s-a văzut nevoită să găsească o soluţie, iar aceea a fost vânzarea în târguri.
Ea are o făbricuţă de brânzeturi ecologice la Asău, judeţul Bacău, iar în primăvară, după ce statul nu a putut să-şi achite datoria faţă de ea, a rămas pe stoc cu marfă de trei miliarde de lei vechi. „Statul ne-a adus la faliment şi nu mai ştiam ce să fac. Ne ducem la toate târgurile organizate prin ţară pentru a desface marfa la tarabă. În plus, am deschis două magazine la Piaţa Vitan şi la Piaţa Floreasca din Capitală pentru a mai vinde ceva cât mai repede pentru a putea funcţiona în continuare”.
O variantă şi mai simplă de comercializare este cea pe internet, deşi românii nu sunt încă foarte obişnuţi cu acest tip de comerţ. „Avem şi un site comercial, dar eu îl folosesc foarte mult la promovare pe lângă vânzare. Oricum marja de profit obţinut este în jur la 20%”, a mai spus Ionescu.
Cei interesaţi să cumpere produse ecologice pot alege şi în funcţie de provenienţa lor. Astfel, dacă în magazinele eco cea mai mare parte a produselor sunt aduse din afara ţării, la târguri sunt numai produse româneşti. Este drept că în magazine pot fi găsite nu doar alimente, ci şi produse cosmetice.
Reprezentanţii magazinelor de specialitate spun că preferă să se aprovizioneze din străinătate pentru că găsesc marfă suficientă, iar rulajul este satisfăcător.
„O bună parte dintre produse le importăm direct din Anglia, Germania şi Italia, iar restul luăm de pe piaţa internă”, a spus Ghinescu.
România, locul 30 în lume la producţia de alimente bio
Ţara noastră se clasează pe locul 30 în clasamentul mondial al ţărilor cu producţie de alimente ecologiceîn timp ce Top 3 este format din Australia, China şi Argentina. În Europa, locuri fruntaşe ocupă germania, Italia, Spania, Anglia şi Franţa.
În România suprafaţa cultivată în sistem certificat eco a ajuns la 250.000 ha, crescând anual în ultima perioadă cu aproximativ 10%. Pe măsură a crescut şi producţia, la cereale fiind în jur de 100.000 tone, la legume de aproximativ 4.500 tone, iar la fructe de 2.500 tone, a spus Ion Toncea, preşedintele Federaţiei Naţionale pentru Agricultură Ecologică.
