Cuplul franco-german a intrat într-o nouă lună de miere, după Summitul de la Paris, în timp ce coaliția care guvernează la Berlin „e în pragul divorțului”. Născută cu greu după alegerile care nu au dat o majoritate clară, coaliția a negociat un Executiv în care ideile nu converg întotdeauna.
„Afacerea Leopard2” îl poate costa capul pe Olaf Scholz
Impresionant a fost, cel mai recent, modul în care ministra federală de Externe (lideră a Verzilor fără de care social-democrații nu pot guverna), Annalena Baerbock, l-a sfidat pe Olaf Scholz. La doar câteva ore după ce cencelarul a răspuns ambiguu și într-un limbaj de lemn foarte îngrijit întrebărilor referitoare la trimiterea tancurilor Leopard2 în Ucraina, ministra sa de Externe spunea foarte clar, într-un interviu acordat LCI, că dacă polonezii sau alt stat cer oficial permisiunea de a livra indispensabilele tancuri Ucrainei, Germania nu se va opune. Darius Rochebin, jurnalistul de la LCI, luat prin surprindere, a întrebat-o dacă a auzit corect, dacă Germania va acorda, în sfârșit, reclamata permisiune Poloniei. Răspunsul a fost scurt și clar: „Da, m-ați înțeles foarte bine!”
Această discordanță afișată la lumina zilei în cadrul coaliției de la Berlin îl pune pe Scholz într-o poziție foarte delicată. Nu atât din cauza tancurilor pe care ar fi sfârșit oricum prin a le trimite, ci prin demostrația de fragilitate pe care o face. Reamintesc că verzii au fost curtați atât de social-democrați, cât și de creștin-democrați pentru guvernare și ei sunt cei care au înclinat balanța, așa cum ar putea-o face din nou. Motiv pentru care cuvântul Annalenei Baerbock are aceeași greutate cu cel al cancelarului…
Revenind la chestiunea ucraineană, Olaf Scholz trebuie să facă față nu doar multiplelor presiuni interne, ci și presiunilor din partea aliaților occidentali.
Boris Pistorius, ministrul Apărării, a afirmat că decizia „depinde de mulți factori și este luată la nivelul cancelariei”. Doar că Verzii nu sunt singurii care fac frondă în guvern. Liberalii, membri și ei ai coaliției, scrâșnesc din dinți.
„Ar fi fost cel puțin just să dăm foc verde partenerilor pentru a livra tancuri”, s-a plâns Marie-Agnès Strack-Zimmermann, apropo de reuniunea de la Ramstein, în cursul căreia Germania a dat dovadă de imobilism în această chestiune.
„Istoria ne privește, iar Germania tocmai a eșuat, din păcate”, a apreciat președinta Comisiei de Apărare din Bundestag.
Comunicarea lui Scholz a fost calificată drept „catastrofală”… „Dacă nu vrem să livrăm Leopard2, trebuie să explicăm de ce. Și apoi, să explicăm si Ucrainei de ce.”
La acest cor care se ridică împotriva cancelarului se adaugă Anton Hofreiter, președintele Comisiei de Afaceri Europene din Bundestag, care a declarat că „Nu e vorba doar despre Leopard2, ci este o susținere decisivă pe care Germania poate să o ofere. Trebuie să începem imediat să formăm soldați ucrainieni pe tancurile Leopard pentru a evita întârzieri, din nou. Germania a făcut o eroare considerabilă și a pierdut astfel și mai mult din reputația ei. Acest lucru trebuie corectat imediat.”
Și asta nu e tot. Așa cum e de așteptat, opoziția de dreapta îl arată cu degetul pe neîndemânaticul cancelar. Rolf Mützenich, șeful grupului parlamentar SPD, a afirmat ritos că o politică pe timp de război în Europa nu se face cu ritualuri de indignare sau cu respirația tăiată, ci cu claritate și rațiune.
Așadar, presiunile asupra cancelarului Scholz sunt din ce în ce mai mari, iar poziția sa nu e de invidiat. S-ar putea ca „afacerea Leopard2” să îl pună pe tușă definitiv.