Şi-a început afacerea în bucătăria unui apartament cu două camere, pentru care plătea o chirie de 30 de dolari, iar acum deţine 30% din piaţa de uşi de garaj şi rulouri pentru ferestre, a cărei valoare este estimată la circa 15 mil. euro.

Povestea lui Ciprian Oprea, directorul general şi unul dintre acţionarii MCA Grup, începe imediat după Revoluţie, când student fiind a început să lucreze ca agent imobiliar, a continuat cu vânzarea de blugi Big Star importaţi din Turcia şi de sisteme de alarmă. Dorinţa sa de a deveni antreprenor l-a motivat să preia firma de cadastru şi proiectare a soacrei sale şi să o transforme în comerciant de uşi de garaj şi rulouri. Pe o piaţă încă tânără, în 1998, clienţii firmei nu puteau fi decât puţinii români care făcuseră cunoştinţă cu stilul de viaţă occidental. Primele uşi de garaj le-a montat pentru angajaţi ai Ministerului de Externe şi ai serviilor de informaţii. Treptat, afacerea a crescut de la nivelul unui apartament situat la etajul şapte al unui bloc vechi la un garaj cu grădină şi ulterior un mic depozit.

Produsele importate din Vest, prin cataloage de prezentare, l-au pus în contact cu pieţe de zece ori mai mari decât cea din România. În 2009 a hotărât să iasă cu produsele sale la export, iar acum acoperă regulat opt state europene: Belgia, Franţa, Italia, Austria, Bulgaria, Ungaria, Serbia şi Moldova. Prima lecţie pe care a învăţat-o despre afacerile la export a fost că nu poţi fi considerat serios dacă practici preţurile din România. După ce a crescut preţurile cu 25%, lucrurile au început să se mişte, iar acum exporturile îi asigură o profitabilitate de două ori mai mare faţă de vânzările locale. Deocamdată, rulajul din străinătate are o pondere de 20% din cifra de afaceri, însă Ciprian Oprea nu vede imposibil ca pe viitor exporturile să depăşească vânzările locale.

Lupta pe preţ

Introducerea canalului de vânzări directe şi lipsa unui produs ieftin în portofoliu au condus la scăderea afacerilor locale din acest an ale MCA Grup până la 7-7,5 mil. euro, potrivit estimărilor. „Faptul că preţurile noastre sunt puţin mai ridicate a făcut ca mulţi distribuitori să aleagă variante mai ieftine. Suntem într-o situaţie ingrată. Dacă piaţa românească ne cere ieftin, piaţa din Vest ne cere calitate. Nu putem să avem produse diferite pentru fiecare piaţă, cum era pe timpul lui Ceauşescu. Ne întoarcem înainte de ‘89? Dacă asta ne dorim, acolo o să ajungem“, spune Ciprian Oprea.

Antreprenorul şi-a propus ca la începutul anului viitor să introducă o linie de produse noi din gama de lux. Potrivit lui Oprea, produsele pretenţioase pot acapara 3% până la 10% din piaţă, în timp ce produsele ieftine au o pondere de 30%-40%. Acţionariatul producătorului analizează şi posibilitatea dezvoltării unei firme paralele, care sub managementul MCA să atace şi segmentul de produse ieftine.

Investiţii în extindere

Ultima tentativă de extindere a MCA Grup a avut loc pe vârful pieţei imobiliare, când Ciprian Oprea a cumpărat un teren lângă Bucureşti, unde intenţiona să mute producţia din Jilava printr-o dezvoltare de tip greenfield. Investiţia s-a dovedit păguboasă, iar acum terenul este dat în arendă pentru producţie agricolă.

În prezent, activitatea companiei se desfăşoară într-o hală de 5.000 mp închiriată în Jilava, însă pentru a atinge capacitatea maximă de producţie, adică 10.000 de uşi de garaj şi 15.000 de rulouri, MCA are nevoie de o hală de cel puţin 7.000 mp. Anul acesta producţia companiei este estimată la 7.000 de uşi de garaj.

Oprea a luat în considerare şi mutarea producţie în Braşov, un punct central pe harta logistică a ţării, însă a renunţat la idee pentru că nu s-a înţeles cu proprietarul halei ce trebuia închiriată şi din cauza costurilor implicate de mutarea angajaţilor. Compania, care are un grad de îndatorare de 35%-40%, are preaprobată o linie de credit la ProCredit Bank destinată extinderii. „De un an analizăm care este cea mai eficientă strategie de dezvoltare. Mai avem două luni până când trebuie să accesăm creditul şi trebuie să venim cu un plan“, menţionează Oprea.  

De vânzare

Nu ar da antreprenoriatul pe o poziţie de manager de corporaţie, deşi recunoaşte eficienţa sistemului corporatist. „Încet, şi grupul nostru introduce elemente de organizare corporatistă şi sunt corecte, dar într-o corporaţie oamenii nu mai sunt trataţi ca nişte oameni. Sunt ca nişte piese pe o tablă de şah. Se sacrifică pionul, nebunul, regina, doar ca să poţi da şah mat“, spune Oprea.

Chiar dacă momentan nu există investitori interesaţi de achiziţii pe acest sector, Oprea ar fi dispus să îşi vândă afacerea dacă asta ar ajuta dezvoltarea companiei. „Ceea ce se poate face este un aport de capital care să mişte afacerea din zona în care este acum într-una de confort care este la peste 15 mil. euro afaceri. Din acel punct ar putea fi atractivă pentru investitori străini. Nu am căutat însă posibili parteneri“, conchide omul de afaceri.

Acest articol a apărut în ediţia print numărul 45 a revistei Capital din săptămâna 11-17 noiembrie 2013