Majoritatea specialistilor din piata arata cu degetul catre OTE spunand ca in final "va ramane unul singur" si ca in conditiile in care nu prea mai exista alte oferte, actualul actionar grec al companiei va dicta modul in care se vor vinde restul actiunilor. De la bun inceput, privatizarea operatorului national de telecomunicatii s-a facut pe fundalul unor scandaluri financiare. Ulterior, acuzatiile de deturnare de fonduri sau de plati de comisioane mult mai mari decat permite chiar si bunul sim
Majoritatea specialistilor din piata arata cu degetul catre OTE spunand ca in final „va ramane unul singur” si ca in conditiile in care nu prea mai exista alte oferte, actualul actionar grec al companiei va dicta modul in care se vor vinde restul actiunilor.
De la bun inceput, privatizarea operatorului national de telecomunicatii s-a facut pe fundalul unor scandaluri financiare. Ulterior, acuzatiile de deturnare de fonduri sau de plati de comisioane mult mai mari decat permite chiar si bunul simt (cazul companiei de consultanta) au facut din RomTelecom un subiect la moda in orice anotimp.
Saptamana trecuta, mult discutatul subiect al privatizarii restului de 65% din actiunile companiei a revenit in actualitate, mult mai devreme decat anuntasera autoritatile romane.
Povestea a inceput in urma cu sapte luni, atunci cand OTE, actionarul grec al RomTelecom, a acordat companiei un imprumut in valoare de 50 milioane de dolari cu scadenta la sase luni si posibilitatea de a fi convertit in actiuni. Cu alte cuvinte, OTE isi pregatea terenul unei majorari de capital care, o data realizata, ar fi facut imposibila orice alta forma de vanzare a actiunilor statului. Pentru a-si asigura sprijinul actionarului majoritar in realizarea majorarii de capital, managerii greci ai RomTelecom au trimis, la sfarsitul anului, Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei un plan de investitii pentru 2002 care prevedea alocarea a 250 de milioane de dolari pentru RomTelecom si 200 de milioane de dolari pentru Cosmorom, operatorul de telefonie mobila la care este actionar majoritar. Infuzia de capital urma sa fie facuta printr-o majorare de capital de 250 de milioane de dolari si de o emisiune de obligatiuni de aceeasi valoare. Dupa ce s-a plans, in nenumarate randuri, ca statul roman evita sa aprobe planul de investitii, punand astfel in pericol viitorul RomTelecom, OTE a anuntat saptamana trecuta ca „la data de 27 iunie actionarii RomTelecomului au aprobat planul de afaceri al companiei si un plan cadru pentru a asigura fondurile necesare”.
George Skarpellis, director executiv al OTE International, a spus ca acest plan cadru „contine, alaturi de alte actiuni, decizia unei cresteri de capital care, in conformitate cu programul care a fost agreat, va avea loc pana la sfarsitul lunii august 2002”. In lipsa unei explicatii coerente a modului in care se vor vinde restul actiunilor pe care statul le mai are la RomTelecom, ministrul Comunicatiilor, Dan Nica, trimite luarea oricarei decizii in acest sens in bratele consultantului de privatizare SchrA