Anul acesta valoarea medie la care a fost vandut terenul agricol a fost de 8,2 milioane lei/ha. Ca si in anii anteriori, cele mai mici preturi sunt practicate in zona de sud, fiind cuprinse intre 2,2 milioane, in Teleorman, si 6,6 milioane in Constanta. „Nu trebuie confundat pretul pamantului cu valoarea acestuia!”, avertizeaza Gheorghe Lacatusu, presedintele Agentiei Nationale de Consultanta Agricola (ANCA). Pretul este cel stabilit de piata. Pana acum oferta este foarte mare, dar, din pacate, pentru suprafete faramitate, care nu se preteaza la o agricultura performanta, in timp ce cererea este si ea destul de mare, dar pentru loturi extinse, de ordinul miilor de hectare. „Pe de o parte, sute de mii de proprietari care vand fiecare cateva hectare, iar pe de alta parte, sute de potentiali cumparatori care solicita suprafete de ordinul miilor de hectare”, aceasta este situatia pietei pamantului in viziunea lui Lacatusu. O alta explicatie a pretului este si calitatea scazuta a pamantului detinut de micii proprietari, in comparatie cu cele ale fostelor IAS-uri, care au atras atentia majoritatii investitorilor importanti.
Pretul ar trebui sa fie de zece ori mai mare
Daca vorbim de valoarea pamantului, situatia se schimba. „Sunt mai multe variante de calcul al valorii pamantului, toate acestea conducand la sume uneori de peste zece ori mai mari fata de pretul la care se tranzactioneaza acum. Cel mai simplu mod de calcul se bazeaza pe principiul: „valoarea pamantului este egala cu suma care, depusa la banca, aduce o dobanda egala cu arenda incasata de pe respectivul teren”. Cum intr-o economie normala dobanda nu este mai mare de 10%, iar renta calculata de Institutul de Economie Agrara este cuprinsa intre 0,5 si 1,5 milioane de lei/ha, in functie de fertilitatea solului, inseamna ca pretul pamantului ar trebui sa fie cuprins intre 5 si 15 milioane de lei/ha”, explica presedintele ANCA.
Aceste preturi nu sunt imposibil de atins, dar trebuie ca pe aceasta piata sa survina cateva modificari. „In primul rand, prin arendare si concesionare trebuie sa creasca numarul de exploatatii eficiente. In aceasta situatie, pretul va creste, ca urmare a dorintei fermierilor de a se extinde. In al doilea rand, dezvoltarea in ansamblu a pietei interne va avea acelasi efect printr-o fluidizare a circuitului financiar”, anticipeaza Valeriu Steriu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii. Integrarea in Uniunea Europeana va insemna o crestere a cererii de teren agricol. „Cum in tarile occidentale pamantul se tranzactioneaza la preturi incredibil de mari, o data ce vom adera la UE ne asteptam la o scumpire importanta a terenului agricol. Deja suntem asaltati de cereri din partea cetatenilor straini, in special nemti si italieni, care vor sa cumpere”, spune Gheorghe Lacatusu. Chiar daca, potrivit Constitutiei, cetatenii straini nu pot detine terenuri agricole in Romania, au fost gasite cateva metode prin care, in mod indirect, acestia pot deveni proprietari.
O alta cauza a stagnarii acestei piete este si ritmul lent de eliberare a titlurilor de proprietate. Dupa 12 ani de la demararea procesului de restituire au fost eliberate numai 3,8 milioane de titluri de proprietate din cele cinci milioane, potrivit Oficiului National de Cadastru.
„Daca pe proprietari nu-i pot sfatui sa vanda pamantul daca il pot lucra, celor care doresc sa se implice in agricultura le spun ca acum este un moment deosebit de prielnic sa cumpere teren, mai ales ca acum exista linii de finantare deosebit de atractive, cum este programul Sapard”, sfatuieste Lacatusu.
Pretul ar fi putut fi chiar mai mic daca Legea fondului funciar ar fi fost respectata. Mai exact, aceasta prevede: „Toti detinatorii de terenuri agricole sunt obligati sa asigure cultivarea acestora si protectia solului. Proprietarii de terenuri care nu isi indeplinesc obligatiile vor fi somati, in scris, de catre primarii sa execute aceste obligatii. Aceia care nu dau curs somatiei si nu executa obligatiile in termenul stabilit de primarie, din motive imputabile lor, vor fi sanctionati, anual, cu amenzi”. In aceste conditii, multi proprietari ar fi vandut urgent pamantul, pentru a nu plati amenzile.
„Piata pamantului se va normaliza atunci cand de la 4,3 milioane de proprietari, cati se inregistreaza acum, vom ajunge la cateva sute de mii”, anticipeaza Gheorghe Lacatusu.
Un moment important pentru piata pamantului va fi marcat de introducerea impozitului agricol. Aceasta masura, amanata sistematic din 1994, va influenta decisiv piata pamantului. Acum, sunt mai multe variante luate in calcul. Fie impozitarea tuturor producatorilor agricoli, indiferent de marime, fie aplicarea numai pentru o suprafata minima. „Este o decizie care are si valente politice. Totusi, scutirea de la plata a micilor producatori ar contraveni actualelor eforturi de crestere a numarului de exploatatii de mari dimensiuni, intrucat proprietarii vor fi tentati sa se limiteze la ferme care sa nu presupuna plata impozitului”, considera Gheorghe Lacatusu. O data introdus acest impozit, este de asteptat ca pretul pamantului sa cunoasca o cadere importanta, pe o perioada limitata. Peste 40 la suta din suprafata detinuta de micii proprietari se afla in posesia orasenilor, mare parte dintre acestia fiind complet dezinteresati de soarta pamantului. In momentul in care vor fi pusi sa plateasca, multi vor opta pentru vanzare, astfel ca este de asteptat o crestere a ofertei. Acesta va fi un moment propice pentru formarea micilor ferme de dimensiuni rentabile din punct de vedere economic, determinant in dezvoltarea productiei agricole.
Sistemele de irigatii cresc valoarea pamantului
Noua politica de sustinere a agriculturii, promovata din acest an de catre Ministerul Agriculturii, va conduce la reducerea numarului exploatatiilor de mici dimensiuni, impulsionand tranzactiile. Este vorba de inlocuirea subventiei pentru pamant cu cea pentru productia vanduta. „Daca pana acum fiecare proprietar primea un milion de lei pentru fiecare hectar pe care il lucra, indiferent de rezultatele economice, din acest an vor fi stimulati numai cei care produc pentru piata, cei care intra in concurenta”, spune Gheorghe Lacatusu.
In acest moment, numai 15 la suta din exploatatiile agricole din Romania depasesc dimensiunea minima din punct de vedere economic. Dovada faptului ca un obstacol important in consolidarea fermelor este efortul deosebit pe care il presupune atingerea unei suprafete rentabile economic sunt preturile practicate. Cu toate ca cel mai bun pamant este in sud, nu acesta are cel mai mare pret, pentru ca aici fermele trebuie sa aiba suprafete de peste 20 ha, in timp ce in zona colinara o ferma rentabila poate avea si numai trei hectare. Astfel se explica de ce in judetul Arges anul acesta terenul agricol a fost vandut, in medie, cu 14 milioane de lei/ha, iar in Teleorman, cu 2,2 milioane de lei. „Cine vrea sa se apuce de agricultura prefera sa cumpere trei hectare in zona colinara in loc de 20 la campie”, explica Lacatusu.
Dupa seceta din ultimii ani se observa o crestere a pretului pentru pamantul situat in sistemele de irigatii sau cu posibilitati de irigare, acestea fiind cu unul pana la doua milioane de lei mai scump per hectar. „Este de asteptat ca aceasta tendinta sa se accentueze anul viitor, cand investitorii isi vor da seama de importanta unei productii constante, conchide Lacatusu.
Pretul pamantului in alte tari
tara USD/ha
Franta 8.000
Olanda 10.000
Belgia 8.500
Cehia 5.300
tara USD/ha
Slovacia 9.000
Poloniatt6.000
Comuni-tt2.000
tatea Statelor r
Independenter
r
Suprafata minima a unei ferme rentabiler
r
CulturattSuprafatar
Cerealett20 har
Legumett3 har
Livezitt5 har
Viett3 har
Furajett10 ha r
t(asigura necesarul pentru 10 vite)r
r
Piata nu ofera nici jumatate din valoarea realar
r
JudetttPretul pietei*tPretul optim*r
ttmil. lei/hatmil. lei/har
Zona de sudr
Calarasitt3,5t15r
Doljtt3,2r
Ialomitatt3,8t15r
Olttt4r
Teleormant2,2t15r
r
Zona de vestr
Aradtt4,6t10r
Bihortt4,5t10r
r
JudettPretul pietei*tPretul optim*r
tmil. lei/hatmil. lei/har
r
Mehedintit2,5t15r
Murestt7,2t10r
r
Zona de estr
Botosanitt4,2t8r
Suceavatt11t8r
Vasluitt4,1t8r
Vranceatt5,8t12r
r
*calculat de Institutul de Economie Agrara
