În acest context, pe fondul unei invazii de produse ieftine din Asia, vânzările lor au crescut constant, în ritm cu piața. Mulți dintre ei au continuat să creeze modele de încălțări în ateliere – „Iar aici luăm în calcul o categorie restrânsă numită «cea a designerilor sau a micilor meseriași»“, oferă un amănunt proprietarul unei fabrici de pantofi. Alții au investit în afacerea familiei sau au făcut planuri pentru export în fabrici mari. Oricât de fragmentată ar fi această piață, diferită de tot ce se întâmplă în Europa de Vest, unde este încurajat consumul, un lucru este sigur: românii vor continua să cumpere pantofi chiar dacă, în unele cazuri, vor alege produse mai ieftine.

Creație. Festival. Podium

De curând, a fost selectată în echipa internațională de designeri de pantofi care va realiza colecțiile pentru un lanț mare de magazine din India, un proiect inedit pentru cariera ei. La 35 de ani, Mihaela Glăvan este deja un nume în lumea modei, creațiile sale fiind recunoscute nu doar pe podiumurile din România, ci și la celebrele festivaluri din lume.

La început, Glăvan a avut doar clienți exclusiviști. Orice pereche era cusută la comandă, iar vânzările se realizau prin intermediul unui showroom-atelier, o alternativă proprie la magazinul clasic de pantofi. Însă de-a lungul anilor a construit un adevărat business, ajuns în 2013 la vânzări de 1,5 milioane de lei.
Își amintește de „primul client cu nume“, în urmă cu zece ani, Ioana Băsescu, fiica președintelui, care a generat și alte comenzi, recomandând-o mai departe.
Cu o scurtă precizare: vizibilitate i-au adus și zecile de show-uri unde și-a prezentat creațiile alături de creatori celebri de modă precum Irina Schrotter.
Însă, pentru a deveni și mai cunoscută într-o piață dominată de „nume mari“, nu era suficient să defileze pe podium. Avea nevoie și de spirit antreprenorial.
Așa a ajuns acum să-și împartă businessul în „linia principală de încălțăminte – Mihaela Glăvan“, care se poate achiziționa sau comanda în showroomul din București și „Sepala, linia secundară“, care se comercializează online. De altfel, magazinul online Sepala.ro a fost relansat de curând, după o investiție de câteva mii de euro. „Bineînțeles că mihaelaglăvan.ro a fost păstrat ca site de imagine în limba engleză“, puctează ea.

În același timp, designerul mizează și pe vânzările din magazinele Irinei Schrotter, cel din Băneasa Shopping City și cel din Elveția, dar și pe export, care reprezintă acum aproximativ 10% din totalul vânzărilor.

Mai departe, rezultatele pe care le-ar putea înregistra Glăvan depind foarte mult și de zona online. Grosso modo estimările pentru 2014, pentru tot ce înseamnă  businessul ei, se opresc la vânzări totale de aproximativ 2 milioane de lei.
Despre problemele din industria locală a pantofilor nu intră în amănunte. Doar aminteşte rapid rezultatul favorabil pe care l-a avut, anul acesta, într-un proces cu un producător român de încălțăminte care i-a copiat un model. „Mi se pare că e așa o relaxare în a copia după alți creatori,“ spune ea.

Acum, Mihaela Glăvan pune la punct ultimele detalii privind următoarea colecție „Toamnă-iarnă 2014-2015“. Păstrează secrectul asupra noutăților, oferind un singur indiciu: și-a propus să intre într-o zonă mai colorată.

„Smiling“ online

În timp ce Mihaela Glăvan este preocupată de următoarea colecție, Familia Năduh dezvoltă un business început acum 22 de ani. Deși este vorba despre o afacere conturată în aceeași industrie, jocurile se poartă, aici, într-un alt registru, la o scară ușor industrială.

Corina Năduh își amintește de afacerea Smiling Shoes începută de tatăl ei în 1991, la Târgoviște, într-o făbricuță care făcea producție de serie pentru bărbați. „Eu și sora mea, Luiza, nu ne-am implicat în acest business la început. Totul s-a schimbat când am venit să studiem în București și ne-am dorit să ne diferențiem de uniformele existente în piață. Așa am început creațiile primilor pantofi pentru femei“, povestește Corina.

Iar prima colecție dedicată femeilor s-a materializat în 2007, urmată de alte colecții și colaborări cu designeri precum Maria Marinescu sau Ana Morodan.
Bineînțeles că un rol important în construirea brandului l-a avut făbricuța din Târgoviște, despre care Corina spune că a început cu o investiție de 200.000 euro în teren, clădire, în utilajele pentru producția de serie – la care s-a renunțat odată cu producția manuală -, dar și în formarea profesională. De asemenea, în acest business un rol-cheie îl are și sora Corinei, Luiza, care schițează modelele.
Businessul familiei Năduh a ajuns la o cifră de afaceri de 198.500 lei, în 2012, vânzările concentrându-se mai mult în online (peste 75%) și mai puțin în showroomuri de designeri sau magazine partenere.
„Vrem să creștem vânzările cu 25%-30% pe an. În 2013, ambele colecții au mers peste așteptări“, mai spune Corina Năduh.
Ea admite că nu a fost ușor să ajungă aici, întâmpinând foarte multe probleme de ordin administrativ cum ar fi neseriozitatea furnizorilor externi sau lipsa forței de muncă specializate.

Afacere mică, dar cu potențial

Lipsa forței de muncă în acest domeniu o preocupă și pe Mirabella Crețu, fondatoarea brandului de încălțăminte Ingiro. Pentru că are un business mic, început în urmă cu doi ani, Crețu vrea să se extindă, să facă un sistem de distribuție mai mare.

„Însă, problema e că micii meseriași, cum erau odată, nu mai există. Aproape totul se lucrează industrial. Nu mai sunt acele școli de meserii care erau“, spune ea. Chiar și așa, nu regretă că a decis să dezvolte o afacere în industria pantofilor, mai ales că „este loc în piață, cererea este mare“. Numai în această iarnă a avut săptămâni în care „comenzile au curs“ în fiecare zi pentru bocanci și cizme.

Își amintește de anul 2003, când a intrat pentru prima oară în tabăra antreprenorilor, dar pe un alt segment, cel al textilelor. Apoi, criza i-a dat peste cap planurile și a decis să o ia de la început cu un domeniu nou: încălțămintea.    
„Atunci lucram pe confecții, eram distribuitor unic al unor fabrici din Spania și Italia. Din cauza crizei, afacerea nu a mai mers și a trebuit să mă reprofilez. Și mi-am spus: hai să fac încălțăminte“, își amintește ea.Deși este avocat de meserie, nu a practicat niciodată, fiind atrasă de acest domeniu unde lucrează totul manual.

Acum, colaborează cu două ateliere, având planuri mari pentru vara acestui an: și-a propus să vândă 1.000 de perechi. Nu este simplu, mai ales că merge la fiecare client în parte, ia măsurile, oferă consultanță. În același timp, Mirabella Crețu lucrează și cu un magazin, existând intenția ca, pe viitor, brandul pe care îl construiește să fie prezent în mai multe magazine. Însă, până atunci, se concentrează asupra a ceea ce are: își promovează încălțămintea atât online – are o pagină specială pe Facebook -, cât și cu ajutorul celor care îi sunt deja clienți.



Anul acesta am câștigat un proces cu un producător român de încălțăminte care mi-a copiat un model. E așa o relaxare în a copia de la alți creatori…
Mihaela Glăvan, designer