Aceste preparate sunt căutate deoarece carnea lor are mai multe vitamine şi un profil lipid bun pentru sănătate. În aceste condiții, firmele care se ocupă de producerea preparatelor din carne de porc de Mangalița au început să prindă avânt în România. Un exemplu în acest sens este Ion Tătăra, care a înfiinţat împreună cu familia sa, în 1996, o fermă de animale în Lăpușel din judeţul Maramureș. Mica fermă se întinde pe o suprafaţă de trei hectare. În prezent, a ajuns să crească circa 80 de porci, din rasele Mangalița, Bazna, Duroc, Marele Alb, şi pui. De asemenea, ferma mai găzduieşte aproape 60 de găini ouătoare, raţe, bibilici, gâşte, iepuri, oi,  două vaci, un cal şi un ponei.

Animalele sunt hrănite cu furaje obţinute în propria ferma pe care le suplimentează cu furaje provenite de la alţi gospodari. Familia Tătăran comercializează diverse produse din carne de porc, producând, anual, 100 de tone. Porci pe care îi creşte îi asigură necesarul pentru 10% din producţie, restul cărnii îl cumpără din regiune de la alţi crescători de porci. „De când am înfiinţat ferma şi până în prezent am investit 300.000 de euro. Aceşti bani au provenit o parte din credite bancare, și altă parte, din surse proprii“, declara Tătăran, anul trecut pentru Capital

În ceea ce priveşte distribuţia, Tătăran livrează produse către Auchan din Cluj şi Baia Mare, Cora din Cluj şi Turnu-Severin sau la restaurant precum City Grill şi La Mama din Bucureşti. Pe lângă distribuţia către restaurante şi retaileri, maramureşeanul mai participă la târguri de specialitate şi mai vinde şi prin intermediul comenzilor făcute pe site. Cifra de afaceri a Carmangeriei Toto, firma prin care familia Tătăran comercializează produsele, a ajuns la o cifră de afaceri de 1,9 milioane de lei cu 16 angajați. Anul 2015, a adus un profit de 2.106, după ce în 2014 compania avea pierderi de 106.793 de lei.

Istoricul rasei de Mangalița

Rasa Mangáliță s-a format în urma încrucișări a suinelor autohtone, a mistrețului și a porcului sumadia de talie mare, cu părul lung și creț (din Principatul Serbiei) pe teritoriul Ungariei la sfârșitul secolul XVIII, scrie rasamangalita.ro.

Este o rasă specializată pentru producția de grăsime și are cinci varietăți: blondă, roșie, neagră, cu abdomen de rândunică și bariș. în ardeal se crește de peste 160 de ani, iar după alți autori de cca. 200 de ani (din anul 1803).

Se crește în efective reduse, în gospodăriile populației, dar și în unități de stat, din vestul și centrul țării și mai rar în sud (Tulcea).

Sunt animale de talie mare, cu corpul relativ scurt, dar adânc. Corpul este acoperit cu păr ondulat sau creț (prevăzut și cu subpăr). Capul este relativ mic, cu urechi potrivit de mari și semiblegi. Gâtul este scurt, gros și musculos. Trunchiul este masiv, cu aspect de butoi (linia spinării ușor convexă, iar cea a abdomenului lăsată). Șuncile posterioare sunt slab dezvoltate.

Este o rasă semiprecoce, însă carcasele sunt cele mai corespunzătoare pentru prepararea salamului de Sibiu. Nu este pretențioasă la hrană, mulțumindu-se cu pășunea, unele fructe de pădure dar reacționând pozitiv la suplimentarea hranei cu concentrate. Varietatea blondă posedă un grad ceva mai ridicat de ameliorare, față de celelalte varietăți. A fost mult apreciată de localnici pentru calitatea cărnii și în special a slăninei.

Porcul de Mangaliţa mai este denumit: porcul cu blană, porcul cu lână creaţă, porcul-somon sau porcul cu părul creţ etc. Carnea lor are mai multe vitamine şi un profil lipid deosebit pentru sănătate.